Bibliotecari pentru mâine - prima zi 24 martie

Fundatia Progress în parteneriat cuInstitutul Goethe București, a organizat evenimentul online „Bibliotecari pentru mâine”, pe 24 și 25 martie 2021, între orele 10:00 – 13:00.

Cuvântul de deschidere al evenimentului l-a avut Claudia Șerbănuță de la Fundația Progress, specialist în relația cu bibliotecile publice.Invitat special în data de 24 martie : Dr. Hannelore Vogt, director Biblioteca Publică Köln, unul dintre cele mai mari sisteme de bibliotecă din Germania și o dezbatere pornind de la discursul ei prezentat în cadrul Occupy Library 2020.

Participarea a fost gratuită.

Lista de invitați i–a inclus pe:
1. Olimpia Bratu – Director Biblioteca Judeţeană ”Christian Tell” Gorj
2. Mariana Harjevschi – Director Biblioteca Municipală ”B.P. Hașdeu” Chișinău
3. Ovidiu Ana – Director Dezvoltare Fundația Progress
4. Susanne Teichmann – Director Departament de Informații și Bibliotecă Institutul Goethe București
5. Dr. Camelia Crișan – Cercetător Fundația Progress.

În cele două zile de conferință au avut loc prezentări ale proiectelor inovative din bibliotecile publice din România și Republica Moldova.

Sistemul de bibliotecă al Bibliotecii Publice Köln

Sistemul de bibliotecă este alcătuit din biblioteca centrală, 11 biblioteci de sucursale, o bibliotecă mobilă și mai multe colecții speciale. În cadrul autorităților locale, biblioteca este afiliată departamentului de artă și cultură. Biblioteca oferă rezidenților din Köln (aproximativ un milion de locuitori) resurse de informații pentru educație și formare; în plus, există mulți utilizatori din regiunea din jurul orașului Köln și din țările vecine (Belgia, Olanda, Luxemburg).

Biblioteca centrală 

Oferă acces la tot felul de articole tipărite (de asemenea, muzică și hărți tipărite), CD-uri, CD-ROM-uri, DVD-uri (de asemenea DVD-uri interactive), Blu-ray, cărți audio, jocuri, cursuri de limbă, software și pachete multimedia. Există PC-uri la toate etajele, care pot fi utilizate pentru căutarea pe internet, în catalog sau în baze de date. În plus, există zone W-LAN, fotocopiatoare, stații de ascultare CD, spațiu pentru studiu privat și săli de ședințe pentru sesiuni de instruire. La etajul al treilea a fost creată o zonă care poate fi utilizată de elevi pentru studii private sau lucrări de grup. Utilizatorii pot practica cântatul la pian, deoarece există un e-pian și - într-o cameră separată - un pian cu coadă. În zona de intrare există un centru de informare cu ziare naționale și internaționale, cataloage de expoziții și o proiecție pe fereastră a evenimentelor culturale (imagini pe afișaj retro-proiectat în fereastră). O sală de lectură mare este un loc pentru evenimente.

Există mai multe colecții speciale: biblioteca pentru nevăzători (care oferă acces la un număr mare de articole de „Medibus”), Heinrich-Böll-Archiv (Arhiva Heinrich Böll) și colecția „Literatur in Köln” (literatura din Köln) . Există un spațiu expozițional cu ultima sală de lucru (complet mobilată) a lui Heinrich Böll și o expoziție foto a autorilor din Köln. [3] În plus, biblioteca centrală găzduiește Germania Judaică, biblioteca din Köln pentru istoria evreimii germane. [4]

Bibliotecile filiale

Există 11 biblioteci de sucursale, situate în diferite districte din Köln.

Există sucursale în:

Bocklemünd, Chorweiler , Ehrenfeld , Kalk , Mülheim ,Neubrück, Nippes , Porz ,

Rodenkirchen și Sülz .

Ramura din Südstadt (Haus Balchem) este ceva special: este găzduită într-o clădire, care a fost reconstruită în stil baroc din secolul al XVII-lea după cel de-al doilea război mondial. Biblioteca de filiale din Bocklemünd este ceva asemănător unei companii junior: este administrată de ucenici sub supravegherea unui tânăr angajat al bibliotecii. Biblioteca mobilă servește încă 18 cartiere din Koln. (Sursa:Wikipedia.org)

Dr. Hannelore Vogt, director Biblioteca Publică Köln ne-a prezentat serviciile și ne-a vorbit despre cele mai frecventate zone.

La începutul prezentării dânsa a menționat ,,Bibliotecile slabe construiesc colecții, bibliotecile puternice construiesc servicii.”

Ne-a vorbit despre misiunea bibliotecilor și rolul bibliotecarului. ,,Bibliotecile trebuie să se regândească păstrând aceleași pincipii, iar rolul bibliotecarului este diferit în fiecare scenariu ”( Inovation Hub, Makerspace, STEM etc).

Rolul nostru al bibliotecarilor se referă la: EXPLORARE; CREARE; ÎMPĂRTĂȘIRE.

Ne-a prezentat cum bibliotecile s-au adaptat contextului actual al pandemiei de coronavirus. Bibliotecarii au creat tutoriale noi, experimente, Webinar-Market Kids, livestreaming, Facebook, Vlog; Zona STEM (festival ,,Pământul nostru”, microscoape, ebook-uri,ochelari VR etc.); STEM-pentru bebeluși; lectură cu câini- pentru copii timizi și autiști.

Interesant mi s-a părut implicarea utilizatorilor, partenerilor în proiecte și modul cum își găsesc inspirația bibliotecarii din Köln pentru proiecte (vorbind cu oamenii pe stradă, cafenele, evenimente și prin ,,ochii voluntarului”)

Biblioteca publică din Köln(link is external) a făcut un pariu îndrăzneț organizând MINTköln , un festival MINT (matematică, informații, științe naturale, tehnologie) care a reunit peste 100 de evenimente pe o perioadă de două săptămâni. Jurnaliștii critici, precum Dirk von Gehlen, afirmă că Germania rămâne în urma transformării digitale. „Prin urmare, trebuie să folosim tehnologiile viitorului, fără teamă să fim prezenți nu numai în școli (...). Avem nevoie și de un sistem de învățământ secundar, care să fie și pentru adulți”, scrie Gehlen în Süddeutsche Zeitung. El solicită, de asemenea, dezvoltarea unui „nou contract de învățare generațională”. Bibliotecile trebuie să joace rolul de arbitru în acest proces.

Astăzi, bibliotecile sunt locuri în care cunoașterea este o realitate tangibilă, spații interactive care încurajează activitatea, oferind în același timp un ritm diferit. Definiția învățării este în mod deliberat largă și nu se limitează la ceea ce se dobândește din cărți; Învățarea bazată pe activități și participarea comunității joacă, de asemenea, un rol esențial. Bibliotecile știu să combine progresul și participarea. Oamenii nu vor să fie receptori pasivi, ci vor să fie implicați activ. Vor să încerce lucruri noi, să fie creativi, să își dezvolte propriile „produse” și să-și împărtășească cunoștințele și ideile cu ceilalți. Într-o eră de comunicare digitală omniprezentă și crearea de rețele, spațiile care favorizează participarea și schimbul interpersonal direct devin din ce în ce mai importante. Bibliotecile servesc apoi drept „al treilea loc”, un al treilea mediu social care completează casa și locul de muncă. Sociologul Ray Oldenburg (1989) a clasat spațiile noastre de locuit în primul loc, al doilea și al treilea. Casa este pe primul loc, munca pe locul doi. Locurile al treilea sunt locurile de întâlnire, interacțiune culturală și socială. Pot fi publice, urbane sau semi-publice, cum ar fi gări, cafenele moderne (cum ar fi Starbucks) sau biblioteci. Acestea joacă un rol principal. Transformarea digitală necesită, de asemenea, noi abordări strategice ale spațiilor.

Ovidiu Ana, Director Dezvoltare Fundația Progress a sustinut ,,Cultura adaptabilității”, ,,un bibliotecar trebuie să joace mai multe roluri și să jongleze între ele” El a mai vorbit despre proiectul Național Code Kids, despre marele avantaj al copiilor de a lucra în echipă, de a lua contact cu diverse persoane participând la webinarii/ instruiri, participând competiții și concursuri.(Cultura curajului). Mariana Harjevschi – Director Biblioteca Municipală ”B.P. Hașdeu” Chișinău, ne-a împărtășit propriile experiențe, despre programele pe care le are și cum se pliază cerințelor comunității. Pentru aceasta trebuie să răspundă intrebărilor: De ce facem asta? Cu cine facem? Cu cine ne pliem?

Ne-a vorbit despre programul Novoteca din Chișinău și beneficiile acestuia în instruirea bibliotecarilor.(Cultura învățării).

Olimpia Bratu Director Biblioteca Judeţeană ”Christian Tell” Gorj a menționat ,,schimbarea înseamnă normal” și pentru ca schimbarea să aibă loc ,,Trebuie să ajungi la inimile celor din echipă pentru a produce schimbare’’.

În pauza de cafea am putut să intram în direct cu colegele din Romănia și Moldova, să împartășim propriile experiențe profesionale. Din cauza unor probleme tehnice am putut vorbi doar cu două colege Raluca Bucur Maria- bibliotecar la Biblioteca Municipală ,,Octavian Paler"' Făgăraș și Tatiana Ismailov- bibliotecar raionul Cahul, Moldova.

La orele 12 ne-am întâlnit cu Susanne Teichmann – Director Departament de Informații și Bibliotecă Institutul Goethe București, ne-a prezentat sediul nou al bibliotecii, programele pe care le desfășoară și cum a trebuit să regăndească, să reinventeze ofertele bibliotecii în pandemia de coronavirus. Așa a apărut ideea unei biblioteci verzi ca paradigmă nouă.

La finalul zilei de 24 martie am tras concluziile. Graficianul Adrian Popa ne-a făcut trei concluzii grafice: despre cultura învățării, curajului și adaptabilității; să avem grijă de noi și de echipă; să ne întrebam De ce facem asta?
Să aplicam regulile schimbării a fost una din concluzii.
Am concluzionat ce înseamna Biblioteca verde;
- Nu este o singura biblioteca verde;
- Este un trend;
- Aliații sunt tinerii;
- Biblioteca s-a dus către online;
- Toate aceste eforturi sunt pentru un viitor mai bun;
- Să coborăm în lumea reală;
- Toate bibliotecile trebuie să arate la fel (verzi).

Mulțumim echipei de la Fundația Progress care a făcut posibilă această oportunitate!