BIBLIOTECI CONSTĂNŢENE: Bibliotecari români, biblioteci poloneze
Programu...: Bibliotecari români, biblioteci polone ze Programul naţional „Biblionet – lumea în biblioteca mea” a oferit ocazia unei vizite de ...
joi, 21 iunie 2012
Bibliotecari români, biblioteci
poloneze
Programul
naţional „Biblionet – lumea în biblioteca mea” a oferit ocazia unei vizite de
studiu coordonatorilor judeţeni ai proiectului în Polonia, ţară care
beneficiază şi ea de o investiţie majoră în sistemul bibliotecilor publice din
partea Fundaţiei „Bill and Melinda Gates” şi a corporaţiei Microsoft, U.S.A..
Programul vizitei a inclus, pe lângă prezentarea detaliată a proiectului de
dotare a bibliotecilor publice poloneze cu mijloace moderne IT, şi un workshop
foarte interesant cu reprezentanţii a patru organizaţii non-guvernamentale care
derulează parteneriate şi programe de dezvoltare a serviciilor în bibliotecile
intrate deja în Programul de Dezvoltare a Bibliotecilor poloneze. Şi asta numai
în prima zi...
Câteva
cifre de bază : la o populaţie de 38,5 milioane locuitori, Polonia are 98%
dintre ei în zonele rurale, iar dintre aceştia 38% locuiesc în sate şi restul
în localităţi cu maxim 50000 locuitori. Există 8500 de biblioteci publice,
dintre care 6500 în zonele rurale. Programul finanţat de fundaţia americană are
o valoare de 28 milioane dolari şi vizează dotarea a 3300 de biblioteci din
zonele rurale cu tehnică de calcul şi soft Windows, dar şi instruirea
bibliotecarilor pe diverse direcţii necesare dezvoltării serviciilor de
bibliotecă. O dimensiune aparte în planul de dezvoltare al bibliotecii pe 3 ani
este dată de obligativitatea realizării unei coaliţii locale cu toţi partenerii
dispuşi sa sprijine acest adevărat centru comunitar care este biblioteca, iar
parteneriatele cu organizaţiile non-guvernamentale vin ca o completare absolut
logică şi necesară într-o societate cu o solidă mentalitate a implicării active
în beneficiul comunităţii, a voluntariatului ca regulă de convieţuire socială
asumată conştient. Alte specificităţi pozitive la nivel naţional ar fi :
implicarea Ministerului de Interne în proiect prin coordonarea informaţională a
primăriilor eligibile, gratuitatea accesului la Internet pentru toate
bibliotecile intrate în program, faptul că toate bibliotecile publice de la un
anumit nivel în sus au personalitate juridică, training-urile adresate
angajaţilor din primăriile partenere, „concurenţa” făcută de Ministerul
Culturii prin programul propriu de dotare a bibliotecilor publice cu computere
şi soft de bibliotecă. Dar cel mai important aspect cred că este acela că
fundaţia poloneză creată tocmai pentru implementarea acestui program adresat
bibliotecilor publice este obligată prin contract de către finanţatori să
continue să urmărească sustenabilitatea reţelei biblio-informaţionale construite
şi după cei 5 ani de program.
În
prima zi „pe teren” am vizitat patru biblioteci varşoviene de înaltă ţinută
profesională : Biblioteca Naţională a Poloniei, Mediateka Start-Meta,
Biblioteca Universităţii din Varşovia şi Biblioteca Centru Informaţional „Jan
Nowak-Jezioranski”. La Biblioteca Naţională ne-am întâlnit cu preşedinta
Asociaţiei Bibliotecarilor din Polonia, parteneră în dezvoltarea programului,
care ne-a prezentat principalele direcţii de acţiune ale unei organizaţii cu o
tradiţie de peste 90 de ani şi care se bazează exclusiv pe voluntariatul
membrilor săi în toate activităţile derulate. Sursele de venit la bugetul
asociaţiei sunt cotizaţiile membrilor, fondurile rezultate din comercializarea
publicaţiilor tipărite de editura proprie şi cota de 1% din impozitul pe venit
donată de cetăţeni. Site-ul asociaţiei, www.sbp.pl,
a beneficiat de un grant de la Fundaţia Gates pentru modernizare şi sporire a
atractivităţii şi funcţionalităţii cu scopul de a facilita în primul rând
comunicarea şi dezvoltarea pe termen lung a tuturor activităţilor în beneficiul
celor peste 7500 de membri cotizanţi. Ca obiective asumate prin parteneriatul
în implementarea programului naţional asociaţia poloneză şi-a propus să
dezvolte o strategie pentru implicarea reală a bibliotecarilor în viaţa
comunităţilor locale, să schimbe legea bibliotecilor în ceea ce priveşte
standardizarea activităţii de bibliotecă şi formarea de traineri din rândul
bibliotecarilor, să întărească poziţia şi imaginea bibliotecii în comunitate
prin toate mijloacele posibile.
Spaţiile,
dotările şi serviciile Bibliotecii Naţionale se pot caracteriza printr-o unică
sintagmă : funcţionalitate în beneficiul utilizatorilor. Aici nu există
monumentalitatea şi risipa de spaţiu întâlnite mai apoi în clădirea Bibliotecii
Universitare, ci avem de-a face cu o construcţie tipică pentru perioada
comunistă adaptată însă nevoilor de informare ale cetăţenilor. Biblioteca
Universităţii din Varşovia se adresează nu doar studenţilor, ci tuturor
varşovienilor ca urmare a faptului ca nu există o bibliotecă metropolitană
centrală, organizarea administrativă impunând existenţa unor biblioteci de
cartier care au la rândul lor mai multe filiale şi chiar locaţii cu servicii
specializate. O astfel de bibliotecă cu servicii şi dotări ultramoderne este
Mediateka Start-Meta din cartierul Bielany, locaţie construită şi dotată în
urma alocării de către municipalitate a unei sume impresionante, echivalentul a
peste 10 milioane de dolari. Pe lângă computere cu Internet şi spaţii dedicate
copiilor de la cele mai fragede vârste (am asistat întâmplător la o „sesiune de
socializare” a copiilor între 1 şi 3 ani însoţiţi de mămici şi animaţi de
bibliotecare!) găsim aici şi : laborator de muzică dotat cu computere cu soft
specializat şi sintetizatoare, laborator de confecţionat jucării din plastic,
sală multifuncţională pentru spectacole, proiecţii, expoziţii ş.a., împrumut de
CD-uri şi DVD-uri cu muzică şi filme licenţiate, spaţiu de joacă în aer liber,
toate acestea în completarea serviciilor tradiţionale specifice unei biblioteci
publice. Editează chiar şi o revistă proprie cu ajutorul voluntarilor, format
A4 full colour!
Oameni
şi spaţii foarte primitoare am întâlnit şi la Biblioteca – Centru Informaţional
„Jan Nowak-Jezioranski”. Ea poartă numele fondatorului şi donatorului generos
care a permis înfiinţarea bibliotecii din strada Czerniakowska, personalitate
marcantă a exilului polonez şi activist de frunte al mişcării anticomuniste. Şi
aici am fost impresionaţi de mobilierul şi decorul foarte viu colorate, la
modul plăcut însă, şi de investiţia în secţiile multimedia – nu mai puţin de 15
computere cu Internet pentru public şi o colecţie absolut impresionantă de
filme artistice şi documentare în regim de împrumut la domiciliu. Sala de
conferinţe păstrează într-o încăpere alăturată un spaţiu dedicat memoriei lui
Jan Nowak-Jezioranski, iar în parcul din faţa clădirii se află statuia
patronului bibliotecii. Frumoase gesturi, binemeritate aprecieri!
Plecând
spre Poznan, capitala regiunii Wielkopolska, ne-am oprit la Biblioteca Raională
Jarocin. Orăşel cu 15000 locuitori, Jarocin beneficiază de serviciile a 10
centre informaţionale publice prin cele 4 filiale din oraş şi cele 5 biblioteci
săteşti care reprezintă reţeaua bibliotecii din centrul municipal. Aici am
găsit copii de vârstă preşcolară activând de zor la „clubul de bucătăreală”, o
combinaţie iscusită de activităţi menite să le dezvolte capacităţile creative
şi „gustul” pentru joaca de-a bucătăria. Personalul bibliotecii purtând
tricouri personalizate, directoarea cu cercei inscripţionaţi cu emblema
instituţiei, primarul care a vorbit foarte călduros şi deschis despre centrul
comunitar şi animaţia deosebită din jurul bibliotecii, activităţile prezentate
în final au conturat o imagine de ansamblu care ne-a confirmat recomandarea
călduroasă făcută de coordonatorii de program de la fundaţie. A urmat apoi
vizitarea filialei bibliotecii Jarocin din satul Witaszyce, un exemplu de
bibliotecă centru al activităţilor social-culturale din comunitate. Aici am
stat de vorbă cu membrii asociaţiei de sprijin şi ai clubului de discuţii de pe
lângă bibliotecă, cu voluntarii implicaţi în acţiunile coordonate de animatorul
cultural al bibliotecii raionale, am urmărit imagini de la o mulţime de
acţiuni, dintre cele mai variate, organizate şi coordonate de cele două
bibliotecare cu sprijinul cetăţenilor satului şi în beneficiul direct al
acestora. Ideea taberelor de zi pentru copii în perioada vacanţelor ar fi
foarte bună şi la noi cred, mai ales în bibliotecile de la ţară.
Ultima
zi a schimbului de experienţă a inclus vizitarea Bibliotecii Publice Regionale
şi Centru de Animaţie Culturală din Poznan. Această denumire se justifică prin
faptul că aici se derulează nu doar activităţi de bibliotecă, ci şi activităţi
ce urmăresc valorificarea tradiţiilor locale şi a potenţialului turistic
regional. După reorganizarea administrativă care a făcut trecerea de la 42
judeţe la 16 regiuni, bibliotecile regionale au preluat şi funcţia de
organizatori şi promotori de evenimente culturale ce implică valorile
tradiţionale, folclorul şi cultura populară în general. Dar, aşa cum au
subliniat gazdele noastre, cea mai importantă funcţie a bibliotecii regionale
rămâne cea de îndrumare şi coordonare metodologică a tuturor celor peste 600 de
biblioteci publice ale regiunii Wielkopolska şi de aceea serviciul metodic
include 7 bibliotecari specializaţi, fiecare cu atribuţii specifice în
raioanele de responsabilitate. Astfel, ei coordonează şi implementarea programului
de dezvoltare a bibliotecilor finanţat de Gates Foundation în peste 240 de
biblioteci din subordine, peste 200 de bibliotecari beneficiind deja de
training IT dedicat la centrul de formare din Poznan. Obiectivul principal este
promovarea bibliotecilor mici ca reale centre comunitare, dimensiunea
informaţională fiind dublată tot mai mult de cea socială. „Tehnica este doar un
mijloc, importante sunt comunicarea, socializarea şi dezvoltarea coaliţiei în
jurul bibliotecii, a parteneriatelor cu orice entitate care doreşte să se
implice activ în viaţa comunităţii.” – ne-a mărturisit coordonatoarea regională
a programului, şefa serviciului metodic al Bibliotecii Regionale din Poznan.
Câteva
menţiuni se impun, comune şi pentru Biblioteca Raională Nowy Tomysl, ultima
vizitată de noi:
-
importanţa deosebită a implicării
ONG-urilor şi voluntarilor parteneri;
- dezvoltarea coaliţiei de sprijin
pe lângă biblioteca locală este esenţială;
- ofensiva în comunitate prin
servicii în afara spaţiului bibliotecii, „Polonia citeşte copiilor” fiind un
proiect naţional demn de urmat;
- asociaţiile„Biblio-entuziaştilor”şi implicarea familiilor în activităţile dezvoltate de biblioteca publică sunt
alte exemple de bune practici;
- dezvoltarea abilităţilor de
animator cultural, de ferment comunitar ale bibliotecarilor sunt cruciale în
contextul în care ei rămân cea mai importantă resursă din sistem – implicarea
şi entuziasmul sunt necesare aici.
Acest
entuziasm, pasiunea şi dedicarea cu trup şi suflet a bibliotecarilor au fost
remarcate şi de reprezentanţii finanţatorilor, Gates Foundation, la ultimul
Congres Naţional al Bibliotecarilor din Polonia. Continuitatea şi durabilitatea
pe termen lung vor fi susţinute dacă biblioteca va fi tot mai deschisă către
comunitate, ea devenind astfel tot mai puternică – aceasta a fost concluzia –directivă a directorului Programului de Dezvoltare Informaţională a
Bibliotecilor din Polonia. La bibliotecile mici sunt foarte importanţi
partenerii locali şi voluntarii, iar colaborarea şi comunicarea in reţea este foarte
necesară pentru biblioteci, acestea făcând posibile schimburile de experienţă , de idei şi soluţii noi. Provocările informaţionale, dar şi economice din
ultimii ani fac să crească tot ai mult importanţa marketing-ului de bibliotecă
şi a advocacy-ului, mai ales în faţa autorităţilor publice locale care susţin
financiar instituţiile culturale locale.Acestea au fost concluziile sesiunii de informare de la sediul Fundaţiei FRSI din ultima zi în Polonia. Impresiile
unanim exprimate de toţi colegii din România au fost admirative, mulţi dintre
noi fiind copleşiţi pur şi simplu nu doar de programul foarte dens, ci şi de
senzaţia de normalitate prin excelenţă, de naturaleţea şi simplitatea cu care
aceşti oameni privesc munca lor şi rezultatele acesteia.
Poate că „modelul polonez” ar fi o variantă pentru sistemul bibliotecilor publice din
România.Şi nu numai...
Ştefan Pleşoianu
Coordonator Asistenţă Metodologică – Biblionet
Biblioteca Judeţeană „Ioan N. Roman” Constanţa
(Articol publicat în revista „Biblioteca” nr. 3/2012)
miercuri, 20 iunie 2012
BIBLIOTECI CONSTĂNŢENE: GRANTURI NOI
BIBLIOTECI CONSTĂNŢENE: GRANTURI NOI: Mai ai timp sa aplici cu proiectul tau pana pe 30 iunie 2012 ! Aplica acum daca: A i o idee de proiect care poate sa r...
GRANTURI NOI
| ||
luni, 11 iunie 2012
BIBLIOTECI CONSTĂNŢENE: Întâlnirea Coordonatori Biblionet – Metodişti
BIBLIOTECI CONSTĂNŢENE: Întâlnirea Coordonatori Biblionet – Metodişti: Întâlnirea Coordonatori Biblionet – Metodişti Sinaia, 29-30 mai 2012 Revăd clipul suedezei de origine marocană câştigătoare la Eurov...
Întâlnirea Coordonatori Biblionet – Metodişti
Întâlnirea Coordonatori
Biblionet – Metodişti
Sinaia, 29-30 mai 2012
Revăd clipul suedezei de origine marocană câştigătoare
la Eurovision : superbă voce, extraordinară melodie, pur şi simplu ţi se
zbârleşte părul când îi auzi notele la refren („Forever until the end of
time!”). Finala a fost sâmbătă seara pe 26, după ce noi, membrii Grupului
Impact, avusesem prima „ciocnire” cu David Streathfield, consultantul Gates
Foundation pe analiza de impact în cadrul Global Libraries.
Rememorez un scurt dialog din iarna 2009 cu Mişu
Grinea, prietenul meu de la Iaşi. La un moment dat scap o expresie de genul
„N-ai ce face, asta e, nu vom schimba noi lumea acum, doar nu suntem decât
nişte pârliţi de bibliotecari!”. Privirea pe care mi-a întors-o şi răspunsul
lui mi-au rămas undeva acolo, adânc gravate pe răbojul datoriilor neachitate.
Încă ...
Acum, mai 2012, Sinaia : finalmente ne întâlnim cu
colegii metodişti şi coordonatori judeţeni Biblionet din toată ţara. Cu această
ocazie ni se prezintă date relevante privind activitatea bibliotecilor publice
şi impactul lor în comunităţi – Marcel Chiranov, Irex -, dar şi noul sistem de
raportare a datelor online pentru centrele Internet dotate prin programul
Biblionet – Iulia Beldimănescu, Irex.
Apoi intrăm noi, impactiştii, în scenă şi deschiderea
îi revine lui Costi Mitucă (Gorj) cu o interesantă expunere despre relaţia
biblioteci – administraţii locale. Studiul de caz, realmente grăitor, viza o
desfiinţare abuzivă de post la o comunală şi demersurile legale prin care
primăria respectivă ajunge să fie obligată să respecte legile şi normele în
vigoare!
Prima cafenea, moderată de Corina Ciuraru (Brăila) şi
Ruxandra Nazare (Braşov), tratează teme corelate cu redimensionarea rolului
bibliotecii judeţene : statistica activităţii, metodologiile şi aplicarea lor,
reinventarea bibliotecii publice ca spaţiu deschis membrilor comunităţii,
metodiştii ca adevăraţi oameni-resursă şi scrierea de proiecte pentru accesarea
de finanţări extra-instituţionale. Acum începem să ne cunoaştem mai bine
colegii, interactivitatea şi libertatea de exprimare şi argumentare fac
farmecul discuţiilor relaxate la mesele cafenelei profesionale. Concluziile,
prezentate de moderatori pe flipchart, ne arată în mare parte ceea ce ştiam
deja. Toţi suntem de acord, trebuie să muncim mai mult, să încercăm să facem
totul pentru noi şi pentru ceilalţi, doar metodiştii pot face ca indiferenţa şi
nepăsarea să scadă în felul cum sunt percepuţi bibliotecarii la toate
nivelurile societăţii noastre.
Ziua se încheie cu expunerea Tabitei Chiriţă de la
Biblioteca Naţională a României privind implicarea acestei instituţii ca factor
determinant metodologic în coordonarea şi coagularea unei platforme program în
jurul ideii de normare şi standardizare a activităţii metodice a bibliotecilor
judeţene publice, şi aici Grupul Impact fiind nucleul care poate asigura
coerenţa şi finalizarea cu succes a demersului unificator.
A doua zi. A doua cafenea se centrează pe
standardizarea activităţilor metodologice în bibliotecile publice, gândită şi
moderată de Mihail Grinea, metodist şi coordonator judeţean Biblionet,
Biblioteca Jud. „Gheorghe Asachi” Iaşi. Cele cinci module tematice orientează
discuţiile spre : existenţa bibliotecarului metodist în organigrame, aria lui de
activitate, implicarea Bibliotecii Naţionale, organizarea activităţii metodice
şi modul de implicare şi regulile pentru o colaborare şi comunicare eficiente.
Concluziile principale vizează necesitatea formalizării şi standardizării
activităţii metodologice la nivel naţional, impunerea normelor ca reguli
obligatorii de către Biblioteca Naţională, lipsa unui gen de ghid al
bibliotecarului metodist ori a unei forme asociative naţionale. Experienţa
coordonatorilor judeţeni care nu sunt metodişti va trebui şi ea valorificată pe
viitor prin cooptarea în departamentele specializate din fiecare bibliotecă
judeţeană.
A urmat în final discuţia pe marginea centralizării
rezultatelor la chestionarul elaborat de Valentin Smedescu (Vâlcea) privind
implicarea bibliotecarilor locali în activitatea profesională judeţeană. Nimic
nou sub soare, filialele de asociaţii profesionale par a fi, cu rare excepţii,
pârghii de afirmare a celor din linia întâi – oamenii grei din bibliotecile
judeţene – sau de consolidare a imaginii consacrate de „stăpân al inelelor”
informaţionale, de sultan binevoitor al celui care ţine toate cărţile, la
vedere sau nu. Mai puţin implicare şi soluţionare a problemelor din teritoriu,
mai mult festivism şi neprofesionalism. Procentele sunt seci, toţi recunoaştem
acum o stare de fapt.
E posibil oare să schimbăm noi lumea?! Nu ştiu, nu
prea cred, dar măcar putem încerca fiecare dintre noi să mişcăm lucrurile spre
mai bine pentru noi şi pentru semenii noştri. Fiind mai consecvenţi cu noi
înşine, vizând obiective şi rezultate clare, tangibile. Mai puţină „Euphoria”,
mai multă muncă împreună. Măcar „until the end of time”, să nu ne pară rău de
timpul ce ni s-a dat şi de marea ocazie numită Biblionet.
Ştefan Pleşoianu – Bibliotecar metodist, B.J. Constanţa
Pentru mai multe detalii vizitaţi blogul Grupului Impact:
Pentru mai multe detalii vizitaţi blogul Grupului Impact:
Abonați-vă la:
Postări (Atom)