luni, 5 aprilie 2021

Marketing Digital de bibliotecă

 


Marketing digital de bibliotecă. Atelier interactiv cu Raluca Șteblea (realizat prin intermediul România EduCaB).
Atelierul a fost dedicat bibliotecarilor din biblioteci publice și școlare. Au participat 140 de bibliotecari din întreaga țară.
A fost o întâlnire extrem de interesantă, în urma căreia ne-au fost împărtășite informații prețioase și utile, pregătindu-ne pentru promovarea serviciilor de bibliotecă, pe care le oferim "consumatorilor" (utilizatorilor) bibliotecii din comunitatea noastră.
Marketingul de bibliotecă este vital pentru a menține utilizatorii și potențialii consumatori informați și educați cu privire la resursele și serviciile care corespund nevoilor și intereselor lor.
Sunt necesare abilități eficiente de marketing pentru a crește gradul de conștientizare a valorii bibliotecii și pentru a-și extinde baza de utilizatori.
Social Media joacă un rol crucial în conectarea oamenilor și dezvoltarea relațiilor. Este o conversație între oameni, consumatori de conținut, voci de comunități și branduri prin intermediul principalelelor platforme de socializare: Facebook, Instagram, Twitter, LinkedIn, WordPress, Pinterest, YouTube, Snapchat și Clubhouse.
În cadrul acestui atelier am înțeles ce înseamnă și cum funcționează astăzi marketingul digital. Am dezvoltat abilități creative de a scrie conținut de calitate, de a livra informații semnificante pentru publicul nostru și de a administra pagini de social media care să sprijine o comunitate.
Cu acestă ocazie am înteles cât de important este să fim constanți în ce comunicăm și cum comunicăm. Este important să găsim formula ideală, să ne creăm o strategie pentru ajunge la grupul țintă.
Postările de impact pot conține: fotografii bune (rezoluție bună), colaje, texte cu caractere mari și sloganuri.Este importantă și ora când postăm (de regulă dimineața).
Deci Marketingul Digital este vital pentru a menține utilizatorii informați și educați cu privire la resursele și serviciile care corespund nevoilor, intereselor.
Pentru aceasta sunt necesare abilități digitale. Bibliotecarul trebuie să învețe permanent. Trebuie să îmbine rolul biblioteconomic (de imprumut documente, Catalogare, Clasificare etc) cu cel de livrare de conținut. Bibliotecile trebuie să se regândescă păstrând aceleași principii, iar rolul bibliotecarului se referă la explorare, creare și împărtășire de conținut.









joi, 1 aprilie 2021

Bibliotecari pentru mâine - 25 martie , ziua a II-a


Fundația Progress, în parteneriat cu Institutul Goethe București, a organizat evenimentul online „Bibliotecari pentru mâine”, pe 24 și 25 martie 2021, între orele 10:00 – 13:00.
Cuvântul de deschidere al evenimentului l-a avut Claudia Șerbănuță de la Fundația Progress, specialist în relația cu bibliotecile publice.
Invitat special în data de 24 martie a fost Dr. Hannelore Vogt, director Biblioteca Publică Köln, unul dintre cele mai mari sisteme de bibliotecă din Germania și a susținut o dezbatere pornind de la discursul ei prezentat în cadrul Occupy Library 2020.
Participarea a fost gratuită.
În cea de-a doua zi am participat la două sesiuni ,,Povești cu tâlc în educația adulților", ,,Ghidul cercurilor de învățare"- Resurse și lecțíi de învățare susținute de Camelia Crișan - Cercetător Fundația Progress.
D-na Camelia a afirmat: ,,În centrul bibliotecilor trebuie să fie învățarea pe tot parcursul vieții", ne-a prezentat resurse , unde găsim cursuri online gratuite (www.p2pu.org), cum pregătim mai bine cercurile de învățare.
Au mai avut loc  alte două sesiuni în același timp. 
Despre ludic în serios – dr. conf. univ. Lidia Kulikovski, Director adjunct, Departament Cercetări și Inovații, Biblioteca Municipală B.P. Hașdeu, a fost ultima prezentare din cadrul conferinței „Bibliotecari pentru mâine”, un eveniment profesional susținut de Fundația Progress, în parteneriat cu Institutul Goethe București.
Cu acest prilej, am aflat despre cea mai recentă lucrare publicată de Biblioteca Municipală B.P. Hașdeu, Ludicul în activitatea bibliotecii publice. Vademecum pentru bibliotecari, elaborată de dr. Lidia Kulikovski; o lucrare ce relevă valențele transformatoare ale activității ludice în bibliotecile publice, pe care o recomand cu căldură.
În pauza dintre sesiuni ne-am întîlnit cu bibliotecari din România și Moldova. Am avut plăcerea de a mă întâlni cu Luana Melania Butnariu, de la Biblioteca Județeană ,,George Barițiu" Brașov, Sectia de copii; Frîncu Carmen, bibliotecar Biblioteca ,,Dinicu Golescu" Pitești; Tintea Ramona, bibliotecar Tristeni Valea Doftanei și Purice Maria - Soroca, Chișinău. Am împărtășit provocări, experiențe, proiecte din activitatea noastră.
Iar la final am tras concluziile zilei. Graficianul Andrian Popa ne-a făcut o surpriză grafică.
Mulțumim echipei de la Fundația Progress care a făcut posibilă această oportunitate!





miercuri, 31 martie 2021

Bibliotecari pentru mâine - prima zi 24 martie

Fundatia Progress în parteneriat cuInstitutul Goethe București, a organizat evenimentul online „Bibliotecari pentru mâine”, pe 24 și 25 martie 2021, între orele 10:00 – 13:00.
Cuvântul de deschidere al evenimentului l-a avut Claudia Șerbănuță de la Fundația Progress, specialist în relația cu bibliotecile publice.Invitat special în data de 24 martie : Dr. Hannelore Vogt, director Biblioteca Publică Köln, unul dintre cele mai mari sisteme de bibliotecă din Germania și o dezbatere pornind de la discursul ei prezentat în cadrul Occupy Library 2020.
Participarea a fost gratuită.
Lista de invitați i–a inclus pe:
1. Olimpia Bratu – Director Biblioteca Judeţeană ”Christian Tell” Gorj
2. Mariana Harjevschi – Director Biblioteca Municipală ”B.P. Hașdeu” Chișinău
3. Ovidiu Ana – Director Dezvoltare Fundația Progress
4. Susanne Teichmann – Director Departament de Informații și Bibliotecă Institutul Goethe București
5. Dr. Camelia Crișan – Cercetător Fundația Progress.
În cele două zile de conferință au avut loc prezentări ale proiectelor inovative din bibliotecile publice din România și Republica Moldova.

Sistemul de bibliotecă al Bibliotecii Publice Köln
Sistemul de bibliotecă este alcătuit din biblioteca centrală, 11 biblioteci de sucursale, o bibliotecă mobilă și mai multe colecții speciale. În cadrul autorităților locale, biblioteca este afiliată departamentului de artă și cultură. Biblioteca oferă rezidenților din Köln (aproximativ un milion de locuitori) resurse de informații pentru educație și formare; în plus, există mulți utilizatori din regiunea din jurul orașului Köln și din țările vecine (Belgia, Olanda, Luxemburg).
Biblioteca centrală 
Oferă acces la tot felul de articole tipărite (de asemenea, muzică și hărți tipărite), CD-uri, CD-ROM-uri, DVD-uri (de asemenea DVD-uri interactive), Blu-ray, cărți audio, jocuri, cursuri de limbă, software și pachete multimedia. Există PC-uri la toate etajele, care pot fi utilizate pentru căutarea pe internet, în catalog sau în baze de date. În plus, există zone W-LAN, fotocopiatoare, stații de ascultare CD, spațiu pentru studiu privat și săli de ședințe pentru sesiuni de instruire. La etajul al treilea a fost creată o zonă care poate fi utilizată de elevi pentru studii private sau lucrări de grup. Utilizatorii pot practica cântatul la pian, deoarece există un e-pian și - într-o cameră separată - un pian cu coadă. În zona de intrare există un centru de informare cu ziare naționale și internaționale, cataloage de expoziții și o proiecție pe fereastră a evenimentelor culturale (imagini pe afișaj retro-proiectat în fereastră). O sală de lectură mare este un loc pentru evenimente.
Există mai multe colecții speciale: biblioteca pentru nevăzători (care oferă acces la un număr mare de articole de „Medibus”), Heinrich-Böll-Archiv (Arhiva Heinrich Böll) și colecția „Literatur in Köln” (literatura din Köln) . Există un spațiu expozițional cu ultima sală de lucru (complet mobilată) a lui Heinrich Böll și o expoziție foto a autorilor din Köln. [3] În plus, biblioteca centrală găzduiește Germania Judaică, biblioteca din Köln pentru istoria evreimii germane. [4]
Bibliotecile filiale
Există 11 biblioteci de sucursale, situate în diferite districte din Köln.
Există sucursale în:
Bocklemünd, Chorweiler , Ehrenfeld , Kalk , Mülheim ,Neubrück, Nippes , Porz ,
Ramura din Südstadt (Haus Balchem) este ceva special: este găzduită într-o clădire, care a fost reconstruită în stil baroc din secolul al XVII-lea după cel de-al doilea război mondial. Biblioteca de filiale din Bocklemünd este ceva asemănător unei companii junior: este administrată de ucenici sub supravegherea unui tânăr angajat al bibliotecii. Biblioteca mobilă servește încă 18 cartiere din Koln. (Sursa:Wikipedia.org)

Dr. Hannelore Vogt, director Biblioteca Publică Köln ne-a prezentat serviciile și ne-a vorbit despre cele mai frecventate zone.
La începutul prezentării dânsa a menționat ,,Bibliotecile slabe construiesc colecții, bibliotecile puternice construiesc servicii.”
Ne-a vorbit despre misiunea bibliotecilor și rolul bibliotecarului. ,,Bibliotecile trebuie să se regândească păstrând aceleași pincipii, iar rolul bibliotecarului este diferit în fiecare scenariu ”( Inovation Hub, Makerspace, STEM etc).
Rolul nostru al bibliotecarilor se referă la: EXPLORARE; CREARE; ÎMPĂRTĂȘIRE.
Ne-a prezentat cum bibliotecile s-au adaptat contextului actual al pandemiei de coronavirus. Bibliotecarii au creat tutoriale noi, experimente, Webinar-Market Kids, livestreaming, Facebook, Vlog; Zona STEM (festival ,,Pământul nostru”, microscoape, ebook-uri,ochelari VR etc.); STEM-pentru bebeluși; lectură cu câini- pentru copii timizi și autiști.
Interesant mi s-a părut implicarea utilizatorilor, partenerilor în proiecte și modul cum își găsesc inspirația bibliotecarii din Köln pentru proiecte (vorbind cu oamenii pe stradă, cafenele, evenimente și prin ,,ochii voluntarului”)
Biblioteca publică din Köln(link is external) a făcut un pariu îndrăzneț organizând MINTköln , un festival MINT (matematică, informații, științe naturale, tehnologie) care a reunit peste 100 de evenimente pe o perioadă de două săptămâni. Jurnaliștii critici, precum Dirk von Gehlen, afirmă că Germania rămâne în urma transformării digitale. „Prin urmare, trebuie să folosim tehnologiile viitorului, fără teamă să fim prezenți nu numai în școli (...). Avem nevoie și de un sistem de învățământ secundar, care să fie și pentru adulți”, scrie Gehlen în Süddeutsche Zeitung. El solicită, de asemenea, dezvoltarea unui „nou contract de învățare generațională”. Bibliotecile trebuie să joace rolul de arbitru în acest proces.
Astăzi, bibliotecile sunt locuri în care cunoașterea este o realitate tangibilă, spații interactive care încurajează activitatea, oferind în același timp un ritm diferit. Definiția învățării este în mod deliberat largă și nu se limitează la ceea ce se dobândește din cărți; Învățarea bazată pe activități și participarea comunității joacă, de asemenea, un rol esențial. Bibliotecile știu să combine progresul și participarea. Oamenii nu vor să fie receptori pasivi, ci vor să fie implicați activ. Vor să încerce lucruri noi, să fie creativi, să își dezvolte propriile „produse” și să-și împărtășească cunoștințele și ideile cu ceilalți. Într-o eră de comunicare digitală omniprezentă și crearea de rețele, spațiile care favorizează participarea și schimbul interpersonal direct devin din ce în ce mai importante. Bibliotecile servesc apoi drept „al treilea loc”, un al treilea mediu social care completează casa și locul de muncă. Sociologul Ray Oldenburg (1989) a clasat spațiile noastre de locuit în primul loc, al doilea și al treilea. Casa este pe primul loc, munca pe locul doi. Locurile al treilea sunt locurile de întâlnire, interacțiune culturală și socială. Pot fi publice, urbane sau semi-publice, cum ar fi gări, cafenele moderne (cum ar fi Starbucks) sau biblioteci. Acestea joacă un rol principal. Transformarea digitală necesită, de asemenea, noi abordări strategice ale spațiilor.
Ovidiu Ana, Director Dezvoltare Fundația Progress a sustinut ,,Cultura adaptabilității”, ,,un bibliotecar trebuie să joace mai multe roluri și să jongleze între ele” El a mai vorbit despre proiectul Național Code Kids, despre marele avantaj al copiilor de a lucra în echipă, de a lua contact cu diverse persoane participând la webinarii/ instruiri, participând competiții și concursuri.(Cultura curajului). Mariana Harjevschi – Director Biblioteca Municipală ”B.P. Hașdeu” Chișinău, ne-a împărtășit propriile experiențe, despre programele pe care le are și cum se pliază cerințelor comunității. Pentru aceasta trebuie să răspundă intrebărilor: De ce facem asta? Cu cine facem? Cu cine ne pliem?
Ne-a vorbit despre programul Novoteca din Chișinău și beneficiile acestuia în instruirea bibliotecarilor.(Cultura învățării).
Olimpia Bratu Director Biblioteca Judeţeană ”Christian Tell” Gorj a menționat ,,schimbarea înseamnă normal” și pentru ca schimbarea să aibă loc ,,Trebuie să ajungi la inimile celor din echipă pentru a produce schimbare’’.
În pauza de cafea am putut să intram în direct cu colegele din Romănia și Moldova, să împartășim propriile experiențe profesionale. Din cauza unor probleme tehnice am putut vorbi doar cu două colege Raluca Bucur Maria- bibliotecar la Biblioteca Municipală ,,Octavian Paler"' Făgăraș și Tatiana Ismailov- bibliotecar raionul Cahul, Moldova.
La orele 12 ne-am întâlnit cu Susanne Teichmann – Director Departament de Informații și Bibliotecă Institutul Goethe București, ne-a prezentat sediul nou al bibliotecii, programele pe care le desfășoară și cum a trebuit să regăndească, să reinventeze ofertele bibliotecii în pandemia de coronavirus. Așa a apărut ideea unei biblioteci verzi ca paradigmă nouă.
La finalul zilei de 24 martie am tras concluziile. Graficianul Adrian Popa ne-a făcut trei concluzii grafice: despre cultura învățării, curajului și adaptabilității; să avem grijă de noi și de echipă; să ne întrebam De ce facem asta?
Să aplicam regulile schimbării a fost una din concluzii.
Am concluzionat ce înseamna Biblioteca verde;
- Nu este o singura biblioteca verde;
- Este un trend;
- Aliații sunt tinerii;
- Biblioteca s-a dus către online;
- Toate aceste eforturi sunt pentru un viitor mai bun;
- Să coborăm în lumea reală;
- Toate bibliotecile trebuie să arate la fel (verzi).
Mulțumim echipei de la Fundația Progress care a făcut posibilă această oportunitate!



















marți, 23 martie 2021

Bibliotecarul manager de proiect, Webinar pe platforma ZOOM

În zilele de 23 (Partea I) și 25 februarie (Partea a II-a), alături de aproximativ 200 de bibliotecari din toată țara, timp de 2 ore fiecare întâlnire am participat la webinarul ,,Bibliotecarul manager de proiect susținut de Marian Știrbescu, trainer Axioma Solutions.
Am învățat cum să gestionăm situațiile dificile și am participat în Metimeter (https://www.menti.com/) trecând numele mic și scriind secretul nostru în gestionarea cu succes a situațiilor dificile.
Am aflat Ce este un proiect (“Un proiect reprezintă o serie de activități, o inițiativă cu un caracter temporar, efectuată pentru a crea un produs, serviciu sau rezultat unic ”Project Management Institute ).
Proiectele sunt elaborate progresiv și secvențial.
Am aflat că proiectele pot fi personale și de Business. Proiectul de management este despre Leadership; Tehnici și practici de PM; Expertiza în domeniu.
Conducerea oamenilor/echipei este foarte importantă, modelul de leadership este centrat pe acțiune și presupune:

• Alocare de sarcini;
• Verificare progress;
• Validare realizare;
• Implicare/motivare;
• Delegare;
• Planificare sarcini;
• Să dăm ritmul;
• Încurajare;
• Acordare de ajutor/suport
• Facilitarea realizarii task-urilor (sarcini);
• Facilitarea interaciunii între oameni;
• Recunoașterea meritelor;
• Îndrumare (coaching+mentoring)
• Dezvoltare (cunoștințe/abilități/comportament).

Elementele cheie ale unui proiect sunt:
  • Viziunea;
  • Părțile implicate/ stakeholderi (Sponsorul, Project managerul, Clientul, Furnizorii, Autoritățile, Instituții, Membrii echipei de proiect, Colegi din alte departamente)
  • Rolul fiecăruia
  • Documentația
  • Livrabilele
  • Planul/Soluția aleasă
  • Riscurile ce pot apare
  • Echipa implicată.
,,Clientul unui proiect este oricine beneficiază/ consumă rezultatele proiectului.”
Despre stakeholderi
“Indivizii și organizațiile care sunt implicate activ în proiect, sau al căror interes poate fi afectat în mod pozitiv sau negativ de desfășurarea proiectului” (PMI.org)
Un proiect de management are faze și subfaze:
DEFINIRE ( Îi dăm start ideii)
  •  Inițiere
  •  Analiză
  • Obținere acord 
PLANIFICARE ( facem un plan de lucru)
  • Creare plan inițial
  • Panificarea planului
  • Obținerea de acorduri
EXECUȚIE
  • Crearea livrabilelor
  • Evaluare statusuri
  • Gestionarea problemelor
ÎNCHEIEREA PROIECTULUI
  • Acceptarea livrabilelor
  • Identificarea lecțiilor învățate ( să nu se repete aceleași greșeli pentru proiectele viitoare)
  •  Încheierea oficială.
Inițierea unui proiect constă în rezolvarea unei probleme și crearea unei oportunități.
Un proiect este reușit când valoarea beneficiilor este mai mare decât valoarea investițiilor.
Pentru o soluție optimă de realizare a proiectului se stabilește un echilibru între livrabile, cost și timp.
Modificarea unei dimensiuni conduce la modificarea a cel puțin uneia din celelalte două.
Este important să existe o armonizare între CLIENT (cerințe, limbaj client, precizie mare) și EXECUTANT (specificații, limbaj tehnic, precizie mare).
Pot exista mai multe tipuri de activități și eforturi de planificare:
1. Tasc simplu - poți schimba executantul
2. Rețeta de success ( poate fi scrisă să poata fi urmărită)
3. Planul de acțiuni ( rețeta se validează nu este un plan fix)
- Găsești rezolvarea pe loc
- Planul de acțiune vine ca răspuns la o situație
- Oamenii eșuează în execuție.
4. Planul de proiect (se iau in considerare toate variantele).
Întrebări de validare ale planului de proiect frecvent întâlnite:
- Sunt de față majoritatea persoanelor implicate în proiect?
- Am luat în considerare alte variante de lucru, ținând cont de riscuri?
- Avem alte exemple care să ne ghideze?
După ce ne-am pus aceste întrebări ne asigurăm că planul este înțeles de toți.

În partea a II-a a webinarului ,,Bibliotecarul manager de proiect susținut de Marian Știrbescu, trainer Axioma Solutions am aflat cum să aplicăm la nivelul bibliotecilor ce am învățat în prima parte. Ne-am împărțit în 15 echipe și ne-am apucat să schițăm proiectul. Tema a fost ,,Servicii pentru adolescenți”.
Munca în echipă a fost fructuoasă. Am avut de completat un Formular de inițiere (Project Brief).
Pentru a avea viziunea proiectului trebuie să pleci de la ,,Faptul că în localitate..."
Pentru a completa motivul în PLANUL INIȚIAL trebuie să răspunzi la întrebarea ,,De ce?". Oportunitatea pentru bussines sau problema de rezolvat.
Ce anume dorim să obținem? Rezultatul final, livrabile, livrabile intermediare, obiective.
Cum se obține - abordarea ( pe scurt), strategia aleasă.
Beneficiile obținute în urma proiectului: Tangibile și intangibile.
Iată câteva exemple de proiecte:
  • Voluntar in biblioteca ta!- Crearea unui serviciu Baze de resurse pentru adolescenți. Formare de deprinderi, abilități și competențe în lumea INFORMAȚIEI.
  • Adolescent Activ în Comunitatea Mea - Îndrăznește! Implică-te, că poți! Formarea adolescenților, ca viitori cetăţeni activi în comunitate, într-o societate aflată în continuă schimbare și promovarea prieteniei, lucrului în echipă, empatiei și a toleranței.
  • Club de film și teatru - CINELIT . Atragerea adolescenților la bibliotecă pentru lectură, teatru, film, crearea de conținut media și îmbunătățirea abilităților tehnologice.
Mulțumim, EduCab România pentru oportunitatea oferită!
































marți, 16 martie 2021

Curs online -bibliotecar studii medii/ superioare, modul II

Centrul de Formare şi Dezvoltare Profesională al ANBPR organizează în perioada 22 martie - 02 aprile 2021, curs online - bibliotecar studii medii/superioare, modul II.



joi, 11 martie 2021

Vești bune de la Asociația Techsoup

Vă anunț că s-a reluat Cursul online Intensiv de educație digitală pentru învățământul primar (3 martie - 15 mai), pentru învățători, profesori , bibliotecari și elevi de la licee cu profil pedagogic din întreaga țară.

Eu (Ali Osber) am absolvit cu succes acest curs anul trecut (septembrie- decembrie). Pentru cei care vor să învețe sau să se perfecționeze, acest curs este ideal. Înveți să lucrezi pe diverse platforme, să ceri sfaturi de la ambasadorii Indreptar digital, creezi conținut pentru al folosi la ore/ activități.

Înscrieri curs: https://indreptardigital.ro/courses/intensiv-de-educatie-digitala-pentru-invatamant-primar-primavara-2021/. Termen înscriere: 15 martie 2021

Alte oportunități de învățare:
Pe platforma Predau Viitor, Ana, vă așteaptă să vă înscrieți în Cursul Introducere în Scratch, foarte apreciat de învățătorii, bibliotecarii și profesorii Îndreptar Digital. Termen înscriere: 15 martie 2021.



Grupul Edu Cab Biblioteci România

Dacă sunteți interesați să intrați în grupul nostru de bibliotecari Edu Cab Biblioteci România luați legătura cu Vlăduț Andreescu. O puteți face scriindu-i la adresa noi@educab.org. sau completând formularul 

https://docs.google.com/forms/d/e/1FAIpQLSdCMQTbnel36_I2-o-v5NqPTao2K43ZSjEDGQZUwpK6UQthTQ/viewform?fbclid=IwAR3PKy8a2GjnwbvUswAB2WRc8Nq78fBm7gOxWQSbJJAaBaVySV7P43fvWlI

Nu veți regreta! Ne întâlnim cu specialiști din diverse domenii și colegi din toată țara. Aflăm despre proiecte interesante, participăm la evenimente și webinarii de instruire.

Vă așteptăm în grupul nostru!

luni, 22 februarie 2021

Cu ce ne confruntăm ca bibliotecari în meseria noastră

 


Joi 11 februarie am participat la o întâlnire on-line de 2 ore organizată de EduCab România pe ZOOM cu tema ,, Cu ce ne confruntăm ca bibliotecari în meseria noastră”.
Au participat la  întâlnire peste 200 de bibliotecari din toată țara și invitați speciali ( Deputat Dragoș- Cătălin Teniță, Comisia pentru drepturile omului, culte şi problemele minorităţilor naţionale – Vicepreşedinte, Comisia pentru cultură, arte, mijloace de informare în masă) și Gordea Sergiu care ne-a vorbit despre proiectul Europeana
(https://classic.europeana.eu/portal/ro?utm_source=new-website&utm_medium=button) și colectarea de materiale legate de al doilea război mondial.
Am supus discuției 8 teme:
Relația cu primăria;
Relația cu BJ;
Infrastructură fizică;
Resurse umane;
Cum va fi relevantă biblioteca în comunitatea viitorului;
Cum este văzută biblioteca în comunitate acum;
Resurse actuale în bibliotecă;
Ce povești de pomină aveți de împartășit din experiența dumneavoastră.
Pentru că în grupuri mici de lucru se lucrează mult mai bine ne-am împărțit în 8 grupe de lucru fiecare având un facilitator al discuțiilor, la final ne-am întâlnit în grupul mare și un membru din fiecare grup de lucru a făcut o sinteză a celor discutate.
Primul grup de lucru ,,Relația cu primăria’’ a avut-o ca facilitator pe Marinela Rușanu de la Biblioteca municipală ,,Gala Galaction" Roșiori de Vede, Jud. Teleorman. În multe localități relația cu primaria este una bună (Vâlcea, Dâmbovița, Neamț etc.) . În altele ,,primarul taie și spânzură’’. D-na Corina Ciurariu de la B.J ,,Panait Istrati’’ Brăila ne-a povestit cum a pierdut cel mai bun bibliotecar Cornelia Presada, de la biblioteca comunală Mircea Vodă, Brăila.(bibliotecarul anului pentru activitatea din 2019), un om dedicat profesiei și comunității. Face si acum lucruri minunate pentru comunitate din altă postură.
Întrebările puse în discuție au fost:
Cum se implică primăria ca să vă puteți face treaba?
Ce ați avea nevoie să se imbunătățească activitatea cu primăria?
Câți dintre dumneavoastră ați primit dispoziții de a face altceva decât meseria de bibliotecar?
Cum s-a derulat procesul de a primi dispoziții.
Am discutat ce putem îmbunătăți în relația cu primăria, cum putem comunica mai eficient, cum ne promovăm activitatea, cum atragem toate categoriile de utilizatori și cum putem fi inventivi descurcându-ne cu ce avem până la obținerea de resurse materiale, umane și tehnologice. Unele colege au povestit despre problemele cu care se confruntă la nivel local din partea autorităților, despre presiunile la care sunt supuse în activitatea de bibliotecar.
Cel de-al doilea grup ,,Relația cu bibliotecile județene”facilitator a fost Violeta Dumitrescu, bibliotecar la biblioteca Ocnița, Dâmbovița. O mare parte din colege au fost mulțumite de relația cu bibliotecile județene, chiar i-au lăudat pe metodiștii care îi susțin și îi indrumă (Virgil Cojocaru - Biblioteca Județeană ,,G.T.Kirileanu” Neamt, Vlad Andreescu - bibliotecar metodist la Biblioteca Județeană ,,Ion Heliade Rădulescu” Dâmbovița, Președinte la Asociația ,,Tineri pentru Europa de mâine”, Project manager la Europe Direct Târgoviște), Corina Ciuraru - formator Biblioteca Județeană Brăila.
În general relația cu bibliotecile județene este bună ținând cont că și ele se confruntă cu aceleași probleme. În unele biblioteci județene relația cu celelalte biblioteci ar mai putea fi îmbunătățită, mai multă implicare, aprecierea, premierea bibliotecarilor cu performanțe deosebite și întâlniri profesionale mai dese.
Pentru grupul ,,Infrastructură fizică” facilitator a fost Mihai Lupu de la Edu Cab.
S-a discutat despre provocările legate de infrastructura fizică a bibliotecilor (spațiu, mobilier, fond de carte, abonamente la resurse online sau fizice, acces internet, calculatoare, încălzire, toalete, electricitate, consumabile etc.). S-a mai discutat despre investițiile recente realizate în bibliotecă și costurile lunare de întreținere (fără salarii).
Grupul ,,Resurse umane” l-a avut facilitator de discuții pe Vlad Andreescu, bibliotecar metodist la Biblioteca Județeană ,,Ion Heliade” Rădulescu Dâmbovița.
Am discutat despre formarea profesională, cum lucrăm cu comunitatea și cu voluntarii, cum decurge activitatea noastră zilnică, dacă activitatea noastră presupune și alte sarcini decât lucrul în și pentru bibliotecă.
Am discutat despre când au avut loc cele mai recente modificări salariale și cât de clar și transparent a fost acest proces.
Lucrul care îi doare cel mai mult pe bibliotecari este Legea salarizării, segregarea salarizării personalului din cultură. Angajații din primării/biblioteci au fost separați în trei categorii: bibliotecari, referențí culturali și funcționari publici (toți având aceleași atribuții dar retribuții diferite). Cei care au fost incluși în administrație au beneficiat de o creștere salarială de 100%. Ceilalți, în special bibliotecarii (cei care nu au vrut să li se schimbe funcția) de o creștere etapizată până în 2022. S-a constatat că aceasta este o discriminare. Nu este normal ca o persoană care are aceleași studii, aceeași vechime și desfășoară aceeași muncă să aibă un salariu diferit față de altă persoană din altă instituție.
La un moment dat discuția a deviat de la subiect și am stabilit să ne întâlnim cu altă ocazie pentru a discuta despre Legea bibliotecilor modificată care este în lucru și Legea salarizării.
Grupul de lucru ,,Cum va fi relevantă biblioteca în comunitatea viitorului?” a avut-o facilitator de discuții pe Popescu Crina, bibliotecar la biblioteca Pietrari, Vâlcea, un om deosebit care face lucruri minunate pentru comunitatea din care face parte. A împartășit colegilor proiectele pe care le-a implementat și cele pe care le desfășoară în prezent. Ce servicii de bibliotecă actuale ar continua și ce servicii noi ar introduce ținând cont nevoile comunității.
Mesajul Crinei pentru colegele care au semnalat problemele cu care se confruntă a fost ,, Nu renunțați! Este important că suntem împreună!” și a sugerat ca la întrarea în bibliotecă să punem sloganele ,,Să învățăm unii de la alții!”, ,,Când nu ești singur ești puternic”.
Anca Taflan (biblioteaca comunală Mândra) ne-a făcut o sinteză a discuțiilor în grupul de lucru:
· Biblioteca nu trebuie să fie doar o colecție de documente;
· Biblioteca trebuie să aibă un spațiu generos și primitor;
· Bibliotecarii să vină în sprijinul comunității cu noi proiecte;
· Serviciile pe care le oferim să fie necesare comunității.
Grupul de discuții ,,Cum este văzută biblioteca în comunitate acum?” l-a avut facilitator al discuțiilor pe Virgil Cojocaru - Biblioteca Județeană ,, G.T.Kirileanu" Neamț.
S-a discutat despre serviciile cele mai frecventate din biblioteci, relația bibliotecarului cu oamenii din comunitate, ce proiecte se derulează în comunitate, la ce evenimente avem cea mai mare rată de participare (tematici, grupuri țintă etc.)
În grupul de lucru ,,Resurse actuale în bibliotecă” facilitator a fost Misha Vasilescu de la EduCab. S-a discutat despre care sunt punctele tari ale bibliotecii din care face parte fiecare, despre oportunutățile din comunitate pentru a crește relevanța bibliotecii la nivel local, exemple de proiecte începute, importante pentru bibliotecă și comunitate, care nu au mai continuat, despre exemple de proiecte, principii de lucru, bune practici, tip de abordări și raportare la situații etc.
S-a punctat că într-o comunitate este importantă implicarea bibliotecarului, experiența lui, încrederea pe care a câștigat-o în comunitate.
Este important crearea unui spațiu de încredere, astfel găsind oportunitatea de a îndruma copilul spre lectură. Mai este important ca informația să circule.
Pentru a îmbunătăți activitatea noastră ca bibliotecari am constatat necesitatea de a participa la întâlniri de Internship, Marketing de bibliotecă și Advocasy.
Ultmul grup de lucru, din care am făcut și eu parte ,,Ce povești de pomină aveți de împărtășit din experiența dumneavoastră (un singur exemplu per bibliotecă)?” cea care a facilitat discuția a fost Maria Truță, bibliotecar la Biblioteca Județeană Alexandru D. Xenopol din Arad. Din grupul de lucru au făcut parte următorii bibliotecari: Vasilica Popa, biblioteca comunală Trifești; Silvia Macovei, biblioteca comunală prof, univ. Dr. Marcel Crihană – Valea Mărului, Galați; Alina Lucaveschi,; Corina Ciurariu, B.J. Brăila; Ionela Petrișor, Perșinari, Dâmbovița; Dumitrache Lucica; Iuliana Radi, de la B.J.Antim Ivireanu –Valcea; Cîrciu Grațiela, biblioteca comunală Cornu, Prahova.
Am discutat despre realațiile cu primăria, comunitatea, fond carte, resurse umane , resurse tehnologice, IT și am împărtășit ,,povești de pomină’’ bune / rele cu care ne-am confruntat în activitatea noastră.
Poveștile au cuprins modul de adaptare al bibliotecarilor la cerințele comunității (care se schimbă de la an la an); relațiile cu primăriile și școlile din localitate; despre salarizarea inegală; să fim inventivi; să ne descurcăm cu ce avem; să atragem alături de bibliotecă oameni care pot contribui material/ împărtăși abilitățile care le au celorlalți utilizatori.
Mesajul d-nei Maria Trută către bibliotecari a fost: ,,Să fim solidari și să ne organizăm!”
Mulțumim organizatorilor pentru că au făcut posibilă această întâlnire și așteptăm cu nerăbdare alte întâlniri cu bibliotecari, specialiști care să ne împărtășească informații de interes, ambasadori ai bibliotecilor și bibliotecarilor



luni, 15 februarie 2021

Ziua Internațională a Cititului Împreună 2021

1.Alelier interactiv de Lectură 
Pe 10 februarie am sărbătorit Ziua Internațională a Cititului Împreună (ZICI) 2021: un eveniment național anual sub egida LitWorld.org coordonată de către Citim Împreună România ! ZICI cu lipici: legaţi prin cititul împreună!
Anul acesta este un an plin de provocări la fel ca anul 2020 când nu ne-am putut întâlni față în față. Nu am vrut să ratăm acest eveniment important sărbătorit în fiecare an în luna februarie la nivel global. Am organizat un Atelier interactiv de Lectură, care și-a propus să dezvolte înteligența emoțională prin activități ludice și lectură.
La Atelierul interactiv de Lectură au participat părinți și copii (10 copii: 6-12 ani, 4 părinți și un bibliotecar Ali Osber), s-a desfășurat cu respectarea normelor sanitare în vigoare.
Anul acesta a fost al patrulea an de când sărbătorim Ziua Internațională a Cititului Împreună la Biblioteca orășenească Ovidiu.

ZICI cu lipici: legați prin cititul împreună!

https://www.youtube.com/watch?fbclid=IwAR0s9k7DpwsIx3uKsn-TDo7qoB6hmPyhIaEkAlsw-m0xyAQghqlA6nY2mg8&v=bYx2otZWbZI&feature=youtu.be

Am citit:
Ne distrăm după ploaie
https://drive.google.com/file/d/1S2l-pDPIvmEP8Pf8wcqHx_d7UfMrk9wT/view?usp=sharing

Petunia https://docs.google.com/presentation/d/18e09l1LgHYm14C2FVcUdRdZttnSHE83kGNAkV120u3k/edit?usp=sharing

Nu face asta
https://drive.google.com/file/d/16ugK0Q7GJR-7MEIj3BtrQ_eKtEXuMMgY/view?usp=sharing

O zi de iarnă
https://docs.google.com/presentation/d/12UxJsnOm_7pJSxwVeZZtP5hv5pulB0sJNm1Sn8pjSOc/edit?usp=sharing

Ziua de naștere a lui Ionuț
https://docs.google.com/presentation/d/1NWiJvrJ4WC8bFCFYd9o1fcnimkCMpS39neo2ncnVF8A/edit?usp=sharing

Stăm la rând
https://docs.google.com/presentation/d/1GO8sI1BRHISfBshoaE2w1Uu_v0huUPTHiVDYiOLjNgY/edit?usp=sharing

Atunci când citim copiilor cu voce tare pentru a ne conecta cu aceștia, îi conectăm pe toți, indiferent de abilitatea fiecăruia de a citi. Cei care nu pot încă să citească, cei care se chinuie și cei care sunt cititori-profesioniști, toți beneficiază de pe urma cărților și a cititului împreună.
Trăiască cititul împreună cu copiii! Trăiască ZICI cu lipici: legați prin cititul împreună!

2. Activitate on-line

 
https://www.youtube.com/watch...
https://docs.google.com/.../1kuPru8CS_aBqI0U4zM.../edit...

Pentru cei care nu au putut participa fizic la eveniment am pregătit o poveste care te învață să nu renunți când ai o idée.
Vă invit să o ascultați părinți, copii, bunici , educatori, invățători, profesori în drum spre școală, la școală, acasă.
Nu uitați să răspundeți la întrebări, să puneți o poză cu diplomele, semnele de carte colorate de copii.
1. Ce este o idee?
2. Ce faci atunci când ai o idee? Cu cine povestești ideile tale?
3. Crezi că e posibil ca ideile tale să placă tuturor?
4. Și dacă nu place cuiva ideea ta, ce faci? Uiți de ea?
5. La ce poate să ne ajute o idee?

,,Atunci când citim cu voce tare, chiar dacă online, facem literația un pic mai accesibilă TUTUROR elevilor noștri, nu doar celor care ar fi putut citi și înțelege pe cont propriu. Cititul cu voce tare face educația mai echitabilă, permițând TUTUROR minților prezente în clasă să audă, să interpreteze și să interacționeze cu literatură de calitate – până și într-o carte ilustrată: atât elevii analfabeți funcțional, cât șii cei fluenți. Și așa cum știți, efortul de a face educația echitabilă e o provocare căreia trebuie să îi facem față cu atât mai bine în aceste vremuri ale școlii online.
În ultimul rând, cititul cu voce tare online are puterea de a satistface poate cea mai mare nevoie pe care Covid-19 le-a luat-o elevilor noștri, cea de CONEXIUNE. La fel cum deficitul de vitamine necesită suplimente alimentare, tot așa și izolarea socială necesită suplimente de experiențe de calitate împreună și conectați. Lăudat pentru abilitatea de a lega cititorul de ascultător, ascultătorul de cititor și ascultătorii între ei, cititul împreună, fie el și online, poate să ne lege. Chiar dacă nu avem posibilitatea de a fi împreună într-o sală de clasă sau de a sta împreună la o masă în bibliotecă, putem să împărtășim povești și ideile care se nasc din acestea, putem să trăim împreună emoțiile pe care acestea le stimulează – râsetele, tristețea – chiar dacă ne uităm unii la alții pe un ecran.”(Brandi Anderson Bates)
#ZICIculipici
#Citimîmpreună
#WorldReadAloudDay

Din link-ul de mai jos puteți descărca semne de carte, diplome.
https://drive.google.com/.../1tFNeFkK186JWHE3hb11PUL...

https://www.youtube.com/watch?fbclid=IwAR2j0UlstATsvBeFdUvSv_lAfZOZOd26GFoZNk6r4pJP5zWWOxcwK5PppO4&v=Td3jfSIuwB0&feature=youtu.be

https://docs.google.com/presentation/d/1kuPru8CS_aBqI0U4zM_t2HWWLr3UG6aOEYIuK6-idtI/edit?usp=sharing

Nu uitați să citiți copiilor! Citiți-le cu orice ocazie!


marți, 2 februarie 2021

27-28 ianuarie,,Întâlnire anuală CODE Kids”

                                 


 27-28 ianuarie,,Întâlnire anuală CODE Kids” pe platforma Hopin

Timp de două zile, ne-am întâlnit virtual față în față cu partenerii, directorii, cooordonatorii județeni, bibliotecarii din bibliotecile publice și parteneri în proiectul Code Kids.

În prima zi am discutat despre lecțiile învățate în anul care a trecut, provocările la care am fost nevoiți să facem față, ce păstrăm și ce putem îmbunătăți. 

Am mai discutat despre schimbările pentru următorii 3 ani. 
Am avut și un invitat special Paul Andre Baran de la Roumanian-American Foundation, care ne-a garantat că și în perioada 2021- 2023 ne v-a susține.






A doua zi am discutat despre activitățile cluburilor noastre până în prezent, am împărtășit experiențele personale, am discutat despre noi metode de motivare a copiilor din proiect și cum să readucem la „viață” activitatea din biblioteci. 
În pauzele de cafea din cele doua zile am avut la dispoziție câte 3 minute pentru a împărtăși din experiența noastră cu colegii din țară. Am avut plăcerea să mă intâlnesc cu: Dediu Titina, șef serviciu Biblioteca V.A.Urechia Galați; Mihaela Buturugă- biblioteca publică Mestecani; Damșa Ana- Biblioteca Bălan, Sălaj; Magda Pătran-Biblioteca  publică Rucăr; Jugănaru Steluța- Biblioteca comunală Vlădești; Viorel Spaiuc- Biblioteca Timotei Popovici Sacu.
În cadrul întâlnirii am mai dezbătut campania de advocacy și strategia de comunicare. 
Am avut si un invitat special Ramona Strungariu - Europarlamentar grupul Renew Europe, care ne-a promis că va fi ambasadorul bibliotecilor și bibliotecarilor din România, să facă cunoscută importanța muncii noastre și rolul nostru în societate. 
Sperăm ca noua lege a bibliotecilor să clarifice rolul nostru. 
 

În grupul de lucru al bibliotecarilor locali din care am făcut parte am discutat despre: idei noi de lucru; am identificat problemele și modul de rezolvare , cum să identificăm resursele materiale și umane; despre o grup nou al proiectului Code Kids- Alumni; posibile resurse tehnice și tehnologice; crearea de concursuri și activități noi care să îi motiveze pe coderii din Anul1; crearea unei platforme care să adune toate resursele pe viitor. 

Mulțumim echipei Progress pentru tot sprijinul acordat în cadrul acestui proiect, inimoaselor domnișore de la Asociația Etic - SIMPLON, Ioana Țintar, Ionela Rusu și pentru tot ce ne propuneți pentru anii următori!