Povestea bibliotecii constănţene
Dezvoltarea oraşului
Constanţa după primul război mondial a impus necesitatea existenţei unei
biblioteci publice şi autorităţile locale (primar Aurel Vulpe) au luat
hotărârea înfiinţării acesteia în februarie 1931. La 9 iulie 1931 adresa
Ministerului Culturii, semnată de Nicolae Iorga, cerea edililor de la malul
mării „înfiinţarea unei biblioteci comunale înzestrată cât mai puternic cu tot
felul de publicaţiuni, de care să se poată folosi de la ultimul absolvent de
curs primar până la intelectualul cel mai recunoscut”.
Deşi actul de naştere exista, biblioteca tomitană nu a putut funcţiona pentru public din lipsa spaţiului şi a finanţării. Abia în 1934 ea şi-a deschis porţile cititorilor într-un sediu închiriat de primărie de la familia poetului şi juristului Ioan N. Roman, pe strada Carol nr. 115 (azi Bd. Tomis). Cinci ani mai târziu, biblioteca avea peste 2200 de cititori înscrişi şi se dezvoltase prin achiziţii şi donaţii de cărţi şi periodice, inclusiv monografii tematice referitoare la spaţiul dobrogean.
Războiul va întrerupe evoluţia organică a instituţiei. Bombardamentul sovietic din iulie 1941 distruge şi sediul bibliotecii, cărţile salvate fiind recondiţionate ulterior şi fiind baza noii biblioteci redeschise în clădirea primăriei în noiembrie 1943. După august 1944 ea îşi va înceta iarăşi activitatea, reorganizarea şi redeschiderea bibliotecii fiind posibile abia în ianuarie 1946, sub titulatura „Biblioteca Regională a Dobrogei”. Din noiembrie 1951 s-au legiferat atribuţiile metodice prin „Regulamentul bibliotecilor centrale şi regionale” şi prin Hotărârea Consiliului de Miniştri nr. 1542/1951, acte care impuneau controlul total al statului asupra circulaţiei tipăriturilor şi propaganda comunistă cu rol de formare şi educare a conştiinţei de clasă a cetăţenilor.
În 1953 biblioteca noastră deţinea circa 30.000 de volume şi înregistra 2030 de cititori; în 1955 colecţiile atingeau 40.000 de volume, iar numărul cititorilor stagna, ideologia partidului şi epurarea colecţiilor de autorii indezirabili staliniştilor de la putere părând contraproductive pentru lectura publică în primul deceniu de împliniri măreţe...
Anul 1963 este cel al mutării bibliotecii constănţene în primul sediu amenajat pentru necesităţile unei biblioteci regionale moderne, în Bd. Republicii nr. 7 bis (azi Bd. Ferdinand). Se dezvoltă şi reţeaua de filiale de cartier, se elaborează şi primele instrumente bibliografice de informare. Ia fiinţă astfel serviciul Informare bibliografică locală, dezvoltat pe bazele vechiului serviciu de documentare. În 1968 existau în jur de 150.000 de publicaţii, iar în 1969 apare primul volum din „Bibliografia Dobrogei”. Devenită bibliotecă municipală după reorganizarea administrativ-teritorială din 1968, ea va căpăta statutul de bibliotecă judeţeană în urma Decretului nr. 703/1973, cu toate implicaţiile metodologice şi organizatorice consecutive.
În 1976 biblioteca deţinea 300.000 de cărţi şi periodice. În 1980 sălile de lectură şi serviciile tehnice se mută într-un sediu nou, pe strada Muzeelor nr. 23, iar în vechiul sediu rămân secţiile de împrumut la domiciliu, colecţiile speciale şi secţia muzicală. La momentul mutării, instituţia înregistra un fond de 350.000 de publicaţii, 22.000 cititori înscrişi şi 500.000 de publicaţii consultate pe an.
După Revoluţia din 1989 asistăm la schimbări majore şi în viaţa bibliotecilor. Odată cenzura ideologică dispărută, se impune accesul liber la toate documentele bibliotecii şi se diversifică foarte mult sursele de achiziţii de publicaţii. În 1991, când se împlineau 60 de ani de la înfiinţare, biblioteca tomitană poseda 530.000 de unităţi bibliografice şi avea 30.000 de cititori înscrişi. Avântul impresionant al lecturii publice constănţene dădea cifra de un milion de publicaţii accesate la sediile centrale şi în cele cinci filiale de cartier.
Procesul de automatizare a început în 1992, catalogarea informatizată a cărţilor fiind prioritară. Din 1996 a început procesul de informatizare computerizată şi pentru informarea bibliografică locală. Tot în 1996 se inaugura Biblioteca Britanică în clădirea bibliotecii judeţene din Bd. Ferdinand, cu sprijinul Consiliului Britanic şi al Ambasadei Marii Britanii.
Retrocedarea sediului din strada Muzeelor către Arhiepiscopia Tomisului a impus necesitatea construirii unui sediu nou şi modern pentru biblioteca de la malul Mării Negre. Proiectul iniţial a fost demarat în 1991 şi a fost bazat pe o documentaţie riguroasă furnizată de directorul bibliotecii, Dumitru Constantin Zamfir. Lucrările au fost întrerupte de mai multe ori din lipsa finanţării, abia după 7 ani reuşindu-se finalizarea construcţiei din strada Mircea cel Bătrân nr. 104A. Deschiderea oficială a primului sediu de bibliotecă judeţeană construit în România după 1990 a avut loc la 1 Decembrie 1998, de Ziua Marii Uniri. Clădirea avea la inaugurare 5 săli de lectură, secţii de împrumut pentru adulţi şi copii, depozit general la subsol pentru cărţi şi periodice şi o aulă cu 150 de locuri. Acestea erau completate de spaţiile expoziţionale generoase din holurile de la parter şi etajele 1 şi 2.
Fiind o bibliotecă publică cu profil enciclopedic, Biblioteca Judeţeană „Ioan N. Roman” Constanţa se adresează tuturor categoriilor de vârstă sau ocupaţionale, încercând, prin colecţiile sale de publicaţii şi prin diversificarea şi modernizarea continuă a ofertei de servicii, să răspundă nevoilor informaţionale ale membrilor comunităţii tomitane. Dintre valorile sale de patrimoniu menţionăm : incunabulul „Liber Chronicarum” (Nurnberg 1493), Opera lui Ovidius în 3 volume (Frankfurt 1601), Cicero – „Orationes” (Venezia 1547), Lucanus – „De bello civili” (1569), „Noul Testament” (Bălgrad 1648), „Îndreptarea legii” (Târgovişte 1652).
Un proiect de anvergură naţională, „Biblionet – lumea în biblioteca mea” a avut un impact major în ultimii 5 ani şi asupra bibliotecilor publice din judeţul Constanţa, un număr de 36 dintre acestea beneficiind de generosul program finanţat de Fundaţia „Bill şi Melinda Gates” din S.U.A.. Nu doar calculatoarele donate şi facilitarea accesului gratuit la Internet în biblioteci, ci şi cursurile de formare adresate bibliotecarilor locali şi sesiunile de informare şi educaţie permanentă adresate cetăţenilor au făcut din Biblionet proiectul cultural -tehnologic cu cel mai mare succes şi impact în sistemul bibliotecilor publice româneşti şi în comunităţile deservite de acestea.
Cifrele finalului de an 2013 vorbesc de la sine : colecţii de peste 660.000 de unităţi de bibliotecă, 26.600 de utilizatori înscrişi, 210.000 documente eliberate, peste 9.000 de participanţi la programele educative pentru populaţie. Şi toate acestea facilitate de doar 51 de oameni dedicaţi trup şi suflet meseriei de bibliotecar şi concetăţenilor noştri!
Povestea bibliotecii constănţene continuă, informaţiile şi educaţia prin cultură vor fi permanent accesibile tuturor celor care îi trec pragul. Iar peste ani şi ani această instituţie, în permanentă schimbare şi adaptare la nevoile informaţionale ale omului modern, va rămâne un reper de consecvenţă şi valoare în memoria tuturor.
Deşi actul de naştere exista, biblioteca tomitană nu a putut funcţiona pentru public din lipsa spaţiului şi a finanţării. Abia în 1934 ea şi-a deschis porţile cititorilor într-un sediu închiriat de primărie de la familia poetului şi juristului Ioan N. Roman, pe strada Carol nr. 115 (azi Bd. Tomis). Cinci ani mai târziu, biblioteca avea peste 2200 de cititori înscrişi şi se dezvoltase prin achiziţii şi donaţii de cărţi şi periodice, inclusiv monografii tematice referitoare la spaţiul dobrogean.
Războiul va întrerupe evoluţia organică a instituţiei. Bombardamentul sovietic din iulie 1941 distruge şi sediul bibliotecii, cărţile salvate fiind recondiţionate ulterior şi fiind baza noii biblioteci redeschise în clădirea primăriei în noiembrie 1943. După august 1944 ea îşi va înceta iarăşi activitatea, reorganizarea şi redeschiderea bibliotecii fiind posibile abia în ianuarie 1946, sub titulatura „Biblioteca Regională a Dobrogei”. Din noiembrie 1951 s-au legiferat atribuţiile metodice prin „Regulamentul bibliotecilor centrale şi regionale” şi prin Hotărârea Consiliului de Miniştri nr. 1542/1951, acte care impuneau controlul total al statului asupra circulaţiei tipăriturilor şi propaganda comunistă cu rol de formare şi educare a conştiinţei de clasă a cetăţenilor.
În 1953 biblioteca noastră deţinea circa 30.000 de volume şi înregistra 2030 de cititori; în 1955 colecţiile atingeau 40.000 de volume, iar numărul cititorilor stagna, ideologia partidului şi epurarea colecţiilor de autorii indezirabili staliniştilor de la putere părând contraproductive pentru lectura publică în primul deceniu de împliniri măreţe...
Anul 1963 este cel al mutării bibliotecii constănţene în primul sediu amenajat pentru necesităţile unei biblioteci regionale moderne, în Bd. Republicii nr. 7 bis (azi Bd. Ferdinand). Se dezvoltă şi reţeaua de filiale de cartier, se elaborează şi primele instrumente bibliografice de informare. Ia fiinţă astfel serviciul Informare bibliografică locală, dezvoltat pe bazele vechiului serviciu de documentare. În 1968 existau în jur de 150.000 de publicaţii, iar în 1969 apare primul volum din „Bibliografia Dobrogei”. Devenită bibliotecă municipală după reorganizarea administrativ-teritorială din 1968, ea va căpăta statutul de bibliotecă judeţeană în urma Decretului nr. 703/1973, cu toate implicaţiile metodologice şi organizatorice consecutive.
În 1976 biblioteca deţinea 300.000 de cărţi şi periodice. În 1980 sălile de lectură şi serviciile tehnice se mută într-un sediu nou, pe strada Muzeelor nr. 23, iar în vechiul sediu rămân secţiile de împrumut la domiciliu, colecţiile speciale şi secţia muzicală. La momentul mutării, instituţia înregistra un fond de 350.000 de publicaţii, 22.000 cititori înscrişi şi 500.000 de publicaţii consultate pe an.
După Revoluţia din 1989 asistăm la schimbări majore şi în viaţa bibliotecilor. Odată cenzura ideologică dispărută, se impune accesul liber la toate documentele bibliotecii şi se diversifică foarte mult sursele de achiziţii de publicaţii. În 1991, când se împlineau 60 de ani de la înfiinţare, biblioteca tomitană poseda 530.000 de unităţi bibliografice şi avea 30.000 de cititori înscrişi. Avântul impresionant al lecturii publice constănţene dădea cifra de un milion de publicaţii accesate la sediile centrale şi în cele cinci filiale de cartier.
Procesul de automatizare a început în 1992, catalogarea informatizată a cărţilor fiind prioritară. Din 1996 a început procesul de informatizare computerizată şi pentru informarea bibliografică locală. Tot în 1996 se inaugura Biblioteca Britanică în clădirea bibliotecii judeţene din Bd. Ferdinand, cu sprijinul Consiliului Britanic şi al Ambasadei Marii Britanii.
Retrocedarea sediului din strada Muzeelor către Arhiepiscopia Tomisului a impus necesitatea construirii unui sediu nou şi modern pentru biblioteca de la malul Mării Negre. Proiectul iniţial a fost demarat în 1991 şi a fost bazat pe o documentaţie riguroasă furnizată de directorul bibliotecii, Dumitru Constantin Zamfir. Lucrările au fost întrerupte de mai multe ori din lipsa finanţării, abia după 7 ani reuşindu-se finalizarea construcţiei din strada Mircea cel Bătrân nr. 104A. Deschiderea oficială a primului sediu de bibliotecă judeţeană construit în România după 1990 a avut loc la 1 Decembrie 1998, de Ziua Marii Uniri. Clădirea avea la inaugurare 5 săli de lectură, secţii de împrumut pentru adulţi şi copii, depozit general la subsol pentru cărţi şi periodice şi o aulă cu 150 de locuri. Acestea erau completate de spaţiile expoziţionale generoase din holurile de la parter şi etajele 1 şi 2.
Fiind o bibliotecă publică cu profil enciclopedic, Biblioteca Judeţeană „Ioan N. Roman” Constanţa se adresează tuturor categoriilor de vârstă sau ocupaţionale, încercând, prin colecţiile sale de publicaţii şi prin diversificarea şi modernizarea continuă a ofertei de servicii, să răspundă nevoilor informaţionale ale membrilor comunităţii tomitane. Dintre valorile sale de patrimoniu menţionăm : incunabulul „Liber Chronicarum” (Nurnberg 1493), Opera lui Ovidius în 3 volume (Frankfurt 1601), Cicero – „Orationes” (Venezia 1547), Lucanus – „De bello civili” (1569), „Noul Testament” (Bălgrad 1648), „Îndreptarea legii” (Târgovişte 1652).
Un proiect de anvergură naţională, „Biblionet – lumea în biblioteca mea” a avut un impact major în ultimii 5 ani şi asupra bibliotecilor publice din judeţul Constanţa, un număr de 36 dintre acestea beneficiind de generosul program finanţat de Fundaţia „Bill şi Melinda Gates” din S.U.A.. Nu doar calculatoarele donate şi facilitarea accesului gratuit la Internet în biblioteci, ci şi cursurile de formare adresate bibliotecarilor locali şi sesiunile de informare şi educaţie permanentă adresate cetăţenilor au făcut din Biblionet proiectul cultural -tehnologic cu cel mai mare succes şi impact în sistemul bibliotecilor publice româneşti şi în comunităţile deservite de acestea.
Cifrele finalului de an 2013 vorbesc de la sine : colecţii de peste 660.000 de unităţi de bibliotecă, 26.600 de utilizatori înscrişi, 210.000 documente eliberate, peste 9.000 de participanţi la programele educative pentru populaţie. Şi toate acestea facilitate de doar 51 de oameni dedicaţi trup şi suflet meseriei de bibliotecar şi concetăţenilor noştri!
Povestea bibliotecii constănţene continuă, informaţiile şi educaţia prin cultură vor fi permanent accesibile tuturor celor care îi trec pragul. Iar peste ani şi ani această instituţie, în permanentă schimbare şi adaptare la nevoile informaţionale ale omului modern, va rămâne un reper de consecvenţă şi valoare în memoria tuturor.
Ştefan Pleşoianu
Coordonator Metodic – Biblionet – Dezvoltarea colecţiilor
Biblioteca
Judeţeană „Ioan N. Roman" Constanta
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu