BIBLIOTECI CONSTĂNŢENE: PROIECT ,, POVESTEA BIBLIOTECII MELE “

BIBLIOTECI CONSTĂNŢENE: PROIECT ,, POVESTEA BIBLIOTECII MELE “: POVESTEA  BIBLIOTECII  COMUNALE  SARAIU  Fiecare bibliotecar are o poveste despre biblioteca sa, de care este foarte mȃndru, ...

PROIECT ,, POVESTEA BIBLIOTECII MELE “

POVESTEA  BIBLIOTECII  COMUNALE  SARAIU

Fiecare bibliotecar are o poveste despre biblioteca sa, de care este foarte mȃndru, cum de altfel ṣi eu sunt. Eu, Mia Alexandru, bibliotecar al Bibliotecii Comunale Saraiu, județul Constanța, slujesc cu sfințenie acest lӑcaṣ de culturӑ, din februarie, 1996. Am specificat 1996, cu intenția de a marca anul de cand sunt cititor consecvent al revistei ,,Biblioteca’’, revista ce mi-a ȋndrumat primii paṣi ȋntre-ale biblioteconomiei ṣi care m-a fӑcut sӑ ȋnțeleg ce ȋnseamnӑ sӑ fii bibliotecar. Trebuie sӑ avem ȋncredere ȋn viitor, oricȃt de sumbru ni s-ar arata.

De la fiecare curs de specializare - ,,Bazele biblioteconomiei – inițiere ṣi consolidare’’ Buṣteni 1997 ṣi Buṣteni 1998, veneam plinӑ de elan, cu ambiții mari ṣi cu dorința de a face cȃt mai mult. A fost foarte greu sӑ transform ȋn fapte aceste ambiții. Eu cred cӑ am reuṣit.

Ȋn comuna Saraiu este organizatӑ ṣi funcționeazӑ o bibliotecӑ, care este centrul cultural indispensabil al localitӑții. Ea contribuie la formarea ṣi ridicarea nivelului de culturӑ generalӑ, satisfacerea ȋn mod plӑcut ṣi util a timpului liber al populatiei deservite ṣi la sprijinirea procesului instructiv-educativ, desfӑṣurat de ṣcoala.

Biblioteca Comunala Saraiu, este o bibliotecӑ de drept public, fӑrӑ personalitate juridicӑ, aflatӑ ȋn subordinea autoritӑților administrației publice locale ṣi coordonata metodic de Biblioteca Județeanӑ Constanța.

Biblioteca publicӑ este un serviciu al ȋntregii comunitӑți, este ȋnsuṣi comunitatea.

Pentru mine, biblioteca este ca a doua casӑ, o ṣcoalӑ unde poți mereu ȋnvӑța. Biblioteca a fost ṣi va rӑmấne mereu cu porțile deschise pentru omenire !

Ȋn anul 1906, cu ocazia implinirii a 40 de ani de domnie a Regelui Carol I, s-a reuṣit ȋnființarea unei biblioteci parohiale cu peste 460 volume, bibliotecӑ ce a dispӑrut odatӑ cu incendierea bisericii ȋn Primul Razboi Mondial.

Ȋn anul 1920, ȋn Saraiu s-au pus din nou bazele unei noi biblioteci parohiale cu 40 de carți Tot atunci a luat ființӑ ṣi biblioteca ṣcolii , cu 40 volume, donate de Casa Școalelor.

Prima bibliotecӑ publicӑ a fost construitӑ ȋn anul 1943, cu 50 volume carte, subconducerea preotului Vespasian Cernescu, cu sediul ȋn incinta Caminului Cultural, avấndu-l ca director pe domnul Bucur Iancu.

Ȋncepand cu decembrie 1961, pe cấnd era primar domnul Marin Demir, Cӑminul Cultural a fost mutat ȋntr-un sediu nou, iar biblioteca a fost dotatӑ cu 6900 volume carte (donații ṣi sponsorizӑri).

Ȋn anul 2002, la inițiativa domnului primar, Bӑjan Vasile, biblioteca publicӑ este separatӑ de Cӑminul Cultural ṣi mutatӑ ȋntr-o clӑdire spațioasa, avấnd ȋn dotare 7600 de volume. Spre surprinderea, dar ṣi bucuria mea, ȋn acest an, s-au cumpӑrat din bugetul local, la cererea mea, din banii alocati pentru culturӑ, 100 de carti noi, cӑrți de care utilizatorii aveau mare nevoie. A fost singura datӑ ȋn 18 ani, dar sper sӑ nu fie ultima.

Se spune cӑ speranța moare ultima…. Spre norocul meu am avut mulți sponsori (persoane fizice ) si Biblioteca Judeteana Constanta care ne-au ajutat ṣi care au contribuit la creṣterea numarului de cӑrți din bibliotecӑ.

Din anul 2010, Biblioteca Comunala Saraiu ṣi desfӑṣoara activitatea ȋntr-un local propriu, intim ṣi primitor, dotat cu mobilier nou ṣi birouri conform normelor europene:

- un birou de relatii cu publicul al bibliotecarului, dotat cu calculator ṣi o imprimantӑ;

- o sala ,,CIP “ (CALCULATOARE CU INTERNET PENTRU PUBLIC), dotatӑ cu calculatoare, o imprimantӑ, un scanner ṣi videoproiector;

- o salӑ de lecturӑ cu 20 de locuri pentru studiu individual;

- doua depozite carte (literatura romana si literatura universala)care au acum ȋn dotare aproximativ 10.000 volume (din donații ṣi sponsorizӑri).

Biblioteca comunalӑ ofera utilizatorului diverse servicii: achiziție, evidențӑ ṣi prelucrare carte; ȋmprumut la domiciliu pentru copii ṣi adulți ; consultareadocumentelor ȋn Sala de lecturӑ; informare bibliograficӑ; utilizare PC ṣi acces gratuit la internet ; activitӑți cultural-educative ṣi artistice, etc.

Sub genericul ,,CẬNTEC, DANS ȘI VOIE BUNӐ ȊN COMUNӐ, DE SARBATORI!”, la biblioteca comunalӑ s-a ȋnființat pe 6 decembrie 2012,”GRUPULFOLCLORIC BIBLIORITM” aprobat ṣi susținut de cӑtre actualul primar, doamna Dorinela Irimia, grup ce are ca scop promovarea colindelor, cȃntecelor ṣi dansurilor populare tradiționale din zonӑ.

Un plus de valoare ṣi o ȋmbunӑtӑțire a imaginii bibliotecii se datoreazӑ implementӑrii PROGRAMULUI NAȚIONAL BIBLIONET ṣi ȋn localitatea noastrӑ.

Pe langa serviciul tradițonal de ȋmprumut la domiciliu oferit utilizatorilor, datorita celor 4 echipamente IT performante , am avut posibilitatea sӑ ȋnființӑm ṣi sӑ dezvoltӑm ṣi alte servicii cum ar fi accesul gratuit la internet, cu toate activitӑțile ce derivӑ din acest lucru: ȋnvatare, cӑutarea unui loc de muncӑ , vȃnzӑri ṣi cumpӑrӑri on-line, menținerea legӑturii cu prietenii ṣi familia ṣi petrecerea timpului liber. De la deschiderea centrului Biblionet( CIP), s-au dublat ṣi sarcinile bibliotecarului. Ȋn slujba lui intrȃnd responsabilitatea de a ȋndruma ṣi supraveghea utilizatorii care vor sӑ studieze on-line. Ȋn acest sens am participat la cursurile de formare intitulate ,,Tehnologia informației ṣi administrarea calculatoarelor conectate la internet pentru public in biblioteci “ din cadrul ,,Programului National Biblionet “ organizate ȋn perioada 9-10 noiembrie 2010, la sediul Bibliotecii Județene Constanța, care s-au finalizat cu o diploma de absolvire.

Biblioteca mea vrea sӑ redevinӑ ceea ce a fost dintotdeauna ,,o casӑ a sufletului “! Biblioteca este templul ȋnvӑțӑturii, deoarece doar ȋn biblioteca poți sӑ-ți ,,hrӑneṣti sufletul ṣi gandul “, cu cele mai diverse cunoṣtințe ! Cert este faptul cӑ biblioteca este un remediu pentru minte, iar cӑrțile remediu pentru suflet.

Activitatea Bibliotecii Comunale Saraiu s-a reflectat ṣi ȋn presa scrisӑ, ȋn publicația ,,Graiul Dobrogei “, unde au fost prezentate varietatea programelor desfӑṣurate de Biblioteca comunalӑ Saraiu.

Și-am ȋncӑlecat pe-o ṣa

Și v-am spus povestea aṣa!…

Și o sӑ mai pocnesc din bici

Ca povestea bibliotecii mele, sӑ nu se ȋncheie aici !

Bibliotecar,

Mia Alexandru

Concurs de sah

 Biblioteca municipala Medgidia 

Joi, 4.09.2014, Biblioteca municipala Medgidia a organizat concurs de șah pentru copii cu prilejul aniversării a 158 de ani de atestare documentară a municipiului Medgidia.

Arelier de quilling

Proiect "Povestea bibliotecii mele"

POVESTEA BIBLIOTECII MELE

,,Cartea îndeplineşte nu numai minunea de a ne pune în contact cu semenii noştri depărtaţi în timp şi spaţiu, cartea îndeplineşte fapta de mirare, de a ne face să trăim în afară de minciună, nedreptate şi prejudecăţi. În aceste urne sacre, în care poeţii şi cugetătorii şi-au închis inimile, găsim acea putere fără moarte, care mişcă umanitatea înainte în progresul ei necontenit...’’ Aceste fraze scrise de Mihail Sadoveanu elogiază cartea, definind exemplar rolul ei în viaţa spirituală a omenirii, funcţia ei socială superioară, menirea ei morală şi culturală.

Ne este greu să ne imaginăm astăzi o localitate vieţuind fără o bibliotecă publică, spaţiu de învăţătură pentru copiii,  tineretul aşezării şi nu numai.

Între alternativele de petrecere a timpului liber şi de formare intelectuală a tinerilor, biblioteca reprezintă o importantă sursă  culturală capabilă să-i scoată  pe tineri de sub influenţa străzii, să le reorienteze energiile spre studiu şi reflectare, având astfel ocazia să-şi modeleze spiritul şi caracterul. Majoritatea dintre noi am călcat prima dată într-o bibliotecă îndrumaţi de părinţi, bunici, profesori sau din curiozitate. Acolo, printre cărţi, am descoperit o lume fascinantă, de nedescris, din care cu greu mai puteam pleca.

Biblioteca Comunală ,,Stela Iorga’’ Cumpăna dăruieşte lumina cărţii celor ce-i trec pragul din 1949 până azi.  A funcţionat la început în fosta cârciumă a cetăţeanului Dumitru Chenaru, ulterior funcţionând în corpul de şcoală, iar din 1963 în incinta Căminului Cultural Cumpăna. Din anul 1975 munca cu cartea a fost preluată de cadrele didactice, căci, la sfârşitul anului 1974, funcţiile de director de cămin cultural şi bibliotecar au fost desfiinţate. În perioada 1996 până la redeschiderea oficială din 1 martie 2002, a fost închisă din motive de neînţeles.           

             Începând cu 27.03 2014 biblioteca a primit denumirea de Biblioteca Comunală ,, Stela Iorga’’ Cumpăna, conform Hotărârii nr. 36 a Consiliului Comunal Cumpăna, în memoria doamnei care a servit ani de-a rândul cu atâta dragoste şi dăruinţă cartea, cititorii, cultura în general. A fost un trudnic slujitor al cărţii, a scris o frumoasă pagină în istoria bibliotecii noastre, călăuzită de o inepuizabilă pasiune şi, de aceea, i s-a acordat locul binemeritat în comunitatea care s-a slujit şi se slujeşte încă de cărţi şi bibliotecă.

Dezvoltată treptat cu sprijinul comunităţii locale, sub îndrumarea profesională a bibliotecii judeţene, biblioteca noastră dispune de un un valoros  tezaur spiritual cu caracter enciclopedic, universal, mai ales literatură română şi străină, dar şi critică literară, filozofie, psihologie, religie, istoria românilor, istoria universală, geografie, artă, medicină, agricultură, ştiinţe exacte, lucrări de ştiinţă teoretică şi aplicaţii practice, dicţionare, enciclopedii etc.

În prezent biblioteca noastră numără peste 1300 de utilizatori. Ponderea cea mai mare o au elevii, studenţii, urmând funcţionarii, intelectualii, agricultorii şi alte categorii. În fluxul de solicitări ale beneficiarilor noştri predomină cărţile şi accesul la Internet. 

Printre domeniile solicitate de utilizatori prevalează: beletristica, critica literară,  istoria românilor, istoria universală,  ştiinţele naturale, geografia, psihologia,  publicaţiile pentru preşcolari. Beneficiarii solicită şi alte domenii, care presupun dezvoltarea colecţiei bibliotecii, precum marketing, tehnică, statistică şi contabilitate, artă plastică, medicină.

Cu un mobilier corespunzător, spaţiul bibliotecii este primitor. Organizarea sistematico-alfabetică a colecţiilor, cu acces liber la raft, facilitează accesul bibliotecarului şi al utilizatorilor bibliotecii la documente în timp util, servirea clienţilor fiind în acest fel deosebit de promptă. Profilul enciclopedic al bibliotecii îi conferă posibilitatea de a satisface o largă paletă de solicitări din partea utilizatorilor săi. Fondul de carte deţinut de biblioteca comunală este organizat conform Clasificării Zecimale Universale, pe domenii de activitate, începînd cu grupa 0 pînă la grupa 9. Colecţiile bibliotecii s-au îmbogăţit an de an, creşterea anuală în perioada 1990 – 2014 înregistrând o medie de 213 titluri noi / an.

Biblioteca deţine prin colecţiile sale, pe diversele domenii ale cunoaşterii umane, un valoros tezaur spiritual. Dezvoltarea fondului de carte s-a realizat atât prin achiziţii, cât şi prin donaţii ce provin de la persoane fizice. În anul 1990 biblioteca noastră deţinea 9889 de volume, în 1993 colecţiile atingeau 11094 de volume, iar numărul cititorilor era de 465. La redeschiderea bibliotecii în anul 2002, aceasta dispunea de 13561 volume, având 737 cititori. La ora actuală colecţiile bibliotecii ating 14982 de volume, iar utilizatorii peste 1300.

Biblioteca oferă consultanţă de specialitate, materiale bibliografice, spaţiul necesar desfăşurării unor acţiuni: vizite, concursuri şcolare, serbări, expoziţii tematice, prezentări şi lansări de carte, manifestări culturale cu prilejul unor aniversări naţionale  şi internaţionale, prelegeri pe diverse teme.

S-au încheiat contracte de parteneriat cu: Grădiniţa P.N. ,,GRĂDINIŢA FLORILOR’’Cumpăna ,Grădiniţa P.N. ,,SFÂNTA MARIA’’ Cumpăna, Liceul Tehnologic ,,NICOLAE DUMITRESCU’’ Cumpăna.

S-au derulat proiecte cu diverse tematici: ,,Copiii şi marea’’,  ,,Lumea poveştilor’’,  ,,Sufletul copilului – sufletul pădurii’’, ,,Dimineţi de basm pentru copiii romi’’, ,,Săptămâna lecturii’’, ,,Călătorie în lumea basmelor’’, ,,O carte pentru fiecare’’, ,,Să fim mai buni cu cei ce nu au’’.

Toate acestea au ca obiectiv cultivarea interesului şi gustului pentru lectură şi nou; familiarizarea cu noţiunile de scriitor, bilbiotecar, lectură, cititor; informarea copiilor cu date despre personalitatea unor scriitori şi momente din viaţa acestora; cunoaşterea unor elemente ale tehnologiei de editare şi tipărire a cărţilor, dezvoltarea exprimării orale; cultivarea sentimentului de respect pentru fondul de carte şi trezirea interesului pentru alcătuirea unei biblioteci personale; participarea la acţiuni de colectare de carte.

Personalităţi din lumea culturii şi istoriei sunt omagiate prin expoziţii de carte şi diverse activităţi: ,,Ziua Bibliotecarului’’, ,,Eminescu – o copilărie nepereche’’, ,, In memoriam – Ion Luca Caragiale’’, ,, Copil ca Nică sunt şi eu’’, ,, În Dumbrava Minunată’’, ,, Să ne amintim de Unirea Principatelor’’, ,,Sunt suflet din sufletul neamului meu’’ etc.

Biblioteca a fost şi este  implicată într-o serie de de activităţi conform programului  cultural  anual : ,,Ziua Naţională a României’’, ,,Ziua Copilului’’, ,,Ziua Europei’’, ,,Ziua Eroilor’’, ,,Ziua Familiei’’, ,,Ziua Armatei Române’’, ,,Ziua Mondială a Educatorilor’’, Festivalul Naţional de Folclor pentru Tineri Interpreţi ,,Dor de Cânt Românesc’’, Festivalul Balcanic de Muzică Uşoară pentru Copii şi Tineret ,,Delfinul de Mare’’, Festivalul de Datini şi Obiceiuri de Iarnă ,,După Datina Străbună’’, Festivalul de Interpretare şi Dans al Copiilor Minorităţilor Naţionale „Mini Armoni”, ,,Convieţuire Interetnică pe Plaiuri Dobrogene – Kures’’, Festivalul Internaţional „Rodul pamântului – Zilele recoltei la Cumpăna”, Hramul Bisericii ,,Sfânta Maria’’, Hramul Bisericii ,,Sfânta Parascheva’’, ,,Cupa Primăverii’’ – la şah, ,,Cupa Moş Nicolae’’ – la şah.

Studenţii de la Facultatea de Istorie şi Ştiinţe Politice ,,Universitatea Ovidius’’ au efectuat practică la Biblioteca Comunală Cumpăna.

De asemenea, bibliotecarul se ocupă şi cu tehnoredactarea revistei ,,Comuna mea Cumpăna’’. Prin această apariţie se  doreşte ca locuitorii să fie pe de-o parte informaţi, iar pe de alta parte implicaţi în ceea ce înseamnă dezvoltarea comunităţii din care fac parte. Paginile revistei  conţin articole cu o largă tentă de inters general, realizări pe toate planurile vieţii noastre sociale, economice, cultural-educative, sfaturi, lămuriri, articolele fiind semnate de  notabilităţile locului: profesori, învăţători, funcţionari din diferite compartimente ale primăriei, educatoare, ingineri agricoli, bibliotecarul, doctorii comunei,  şeful de post.

            Biblioteca viitorului va fi biblioteca noastră, a copiilor noştri, a generaţiilor viitoare, care ştiu ce înseamnă o carte, dar ştiu ce înseamnă şi un calculator. Fără a neglija cartea în format tradiţional, biblioteca noastră foloseşte aşadar, în completare, şi noile tehnologii ale informaţiei şi comunicaţiilor, pentru a putea asigura acces la la orice tip de informaţie, pentru oricine, oricând.   Impactul este foarte mare pentru vârstnici, dornici de cunoaştere şi pentru copiii care nu îşi pot permite acces la internet acasă.

În  ianuarie 2010 a avut loc la sediul Bibliotecii Comunale Cumpăna lansarea Programului ,,BIBLIONET –lumea în biblioteca mea’’, biblioteca dispunând de patru calculatoare şi echipamente conexe acestora. Cu ajutorul acestui program - Biblionet, serviciile bibliotecii comunale s-au modernizat, s-au îmbunătăţit, au adus ceva nou, deoarece acest program facilitează accesul gratuit la informaţie. Prin acest proiect biblioteca şi-a propus să fidelizeze publicul deja existent şi să atragă noi cititori, noi utilizatori, deschizându-le noi orizonturi de cunoaştere- o fereastră larg deschisă către viitor. Acest program este deosebit de bine primit de publicul larg, zilnic trecând pragul bibliotecii elevii şi studenţii, pentru care calculatorul reprezintă o resursă importanta în procesul de învăţământ. De asemenea, se apelează la diverse servicii – xerox, scanare şi expediere a unor documente prin e-mail, copiere CD-uri sau DVD-uri la cerere, listarea unor documente. Foarte mulţi copii de etnie rromă au descifrat tainele calculatorului, aceştia vizitând zilnic  biblioteca. Apelând la aceste servicii, şomerii îşi vor putea spori şansele de a găsi un loc de muncă prin intermediul site-urilor web, completând aplicaţii on-line sau învăţând cum să-şi întocmească CV-uri care arată profesionist. Prin posibilităţile pe care le oferă Internetul, pensionarii pot rămîne contactaţi la pulsul vieţii, iar contactul prin e-mail ajută rudele aflate la mii de kilometri distanţă.

Şi, nu în ultimul rând, minorităţile, persoanele cu venituri mici şi defavorizate, persoanele vârstnice, persoanele cu educaţie precară sau chiar analfabeţi sunt categoriile ce beneficiază din plin de ofertele acestui serviciu.

Iar schimbarea s-a resimţit cu adevărat prin numărul din ce în ce mai generos de persoane  care frecventează acum biblioteca.

Dacă Biserica este ,,Casa Domnului’’, Biblioteca este ,, Templul Spiritului Uman’’.

Biblioteca trebuie să fie un loc unde copiii pot veni şi visa despre viitorul lor, un loc unde cetăţenii îşi pot imagina vieţile lor altfel, unde pot călători spre tărâmuri îndepărtate, pot învăţa despre alte popoare şi culturi, pot învăţa noi abilităţi, pot să-şi îmbunătăţească calitatea vieţii.

Biblioteca are oportunitatea de a furniza informaţia, care să însufleţească imaginaţiile şi să ajute oamenii să-şi transforme  visurile în realitate.

 O societate bogată sau săracă nu renunţă la bibliotecă. Să luăm ce e bun din trecut şi să privim cu încredere spre viitor.

Bibliotecar Cioroiu Luminiţa

Biblioteca Comunală ,,Stela Iorga’’ Cumpăna

BIBLIOTECI CONSTĂNŢENE: Formare profesionala ANBPR 2014

BIBLIOTECI CONSTĂNŢENE: Formare profesionala ANBPR 2014: Oferta de formare profesională ANBPR pentru anul 2014 Oferta de formare profesională ANBPR pentru anul 2014

Formare profesionala ANBPR 2014

Oferta de formare profesională ANBPR pentru anul 2014

Oferta de formare profesională ANBPR pentru anul 2014

Articol publicat in revista Agora, 2009

Articolul a fost publicat in revista Agora, iar situatia descrisa acolo nu a suferit mari modificari. Desi avem Biblionet in judet, avem si mai multe biblioteci comunale inchise - nu neaparat din cauza crizei financiare, mai degraba din cauze socio-umane sa zicem. Decizii ale politicienilor locali care muncesc, nu gandesc...

Biblioteca sătească între tradiţie şi noutate

      Ieşisem din localitate şi mergeam paralel cu digul de la malul Dunării într-o zi însorită de primăvară, pădurea se vedea în faţa maşinii şi dintr-o dată am frânat brusc . Cu ochii la combinaţia apă-verde crud-lumină uitasem unde eram şi surpriza gata să muşte din miezul zilei se afla chiar în mijlocul drumului : cai lâncezind la umbră, mulţi cai şi mânji luaseră în stăpânire drumul prin tunelul verde. Când m-am apropiat încet după ce oprisem maşina s-au uitat mândri, au pufnit un pic şi au continuat să fie, ignorându-mă total. Blocat de frumuseţea lor, de senzaţia că unicitatea momentului ar trebui să conteze undeva, nu ştiu exact în ce sens, am luat o pauză de admiraţie. Privindu-i minute şi minute în şir, privind pădurea şi lumina şi apa veşnic curgătoare încercam să mă rup de realitatea mea şi să înţeleg – ce? Evident că n-a fost nicio revelaţie, pur şi simplu m-am lăsat pătruns de frumuseţe şi arome crude şi mi-am spus că trebuie să-mi fac timp odată să mă gândesc la cum ar fi dacă...

   ... Dacă am încerca să fim frumoşi şi liberi, mândri şi imuni la rău şi urât...

Şi dacă am putea să renunţăm la complicaţiile (in)utile ale civilizaţiei moderne – maşini, calculatoare, televizoare, telefoane mobile ori politică şi politicieni, presă de soi sau nu, comerţ modern şi neliniştit şi tot aşa. Cum ar fi oare? Doar un exerciţiu de imaginaţie nu ne poate afecta prea mult, putem încerca. La ce nu aş putea renunţa din „minunile” traiului urban ştiu, am ştiut totdeauna – la cărţi.

  Bine-bine, veţi spune, dar cărţi poţi găsi şi în afara Oraşului! Doar pentru asta „s-au inventat” bibliotecile!

  Da, aşa e, acolo unde au fost oameni care să citească au apărut şi bibliotecile. Acolo unde a existat nevoia de carte, unde au existat comunităţi şi oameni conştienţi de importanţa accesului liber la carte şi la cultură în general s-au înfiinţat şi s-au dezvoltat biblioteci cu servicii orientate spre nevoile informaţionale ale comunităţii respective. Dezvoltarea durabilă a unei comunităţi presupune şi accesul liber la informaţie, la carte, la cultură – şi cu atât mai mult atunci când ne referim la o comunitate rurală în care oamenii au venituri reduse se pune problema ofertei de servicii publice în învăţământ şi cultură.

   Ce putem spune despre bibliotecile publice săteşti în anul 2009, unde se situează ele şi cum rezistă asaltului modernităţii ori dezinteresului crescând al unor întregi categorii de cititori potenţiali?

  Voi reda în continuare câteva aprecieri dintr-un raport de specialitate care viza tocmai activitatea bibliotecilor comunale în anul 2008 :

    „Bibliotecile comunale din judeţul Constanţa se confruntă cu aceleaşi probleme care se regăsesc în sistem şi la nivel naţional : subfinanţare, dezinteres din partea autorităţilor locale, grad foarte scăzut de înnoire a colecţiilor, locaţii improprii, pierderea progresivă a utilizatorilor şi scăderea alarmantă a indicilor specifici de activitate.

   Cu unele excepţii notabile, marea majoritate a bibliotecarilor comunali au delegare de sarcini şi desfăşoară alte activităţi în primăriile respective, acest lucru afectând grav programul de funcţionare al bibliotecii şi imaginea acestei instituţii în comunitate.

  Există un număr de 8 comune care nu au bibliotecă organizată (majoritatea nou înfiinţate). Ca urmare a desfiinţării postului de bibliotecar nu au activitate bibliotecile din 7 comune, iar în 4 comune nu mai există sediu pentru desfăşurarea activităţii de lectură publică (schimbarea destinaţiei spaţiilor respective).

  Fără o implicare a comunităţii şi fără accesul la informaţii, la comunicarea modernă, la carte va exista fără îndoială un decalaj important şi în continuare între mediul rural şi mediul urban, iar egalitatea de şanse şi un trai civilizat vor rămâne doar nişte vorbe frumoase pentru mulţi dintre concetăţenii noştri. Ca să nu mai vorbim şi de accesul copiilor de la ţară la cultură, la informaţii şi la instruire de calitate...

  Generaţiile următoare vor aprecia la adevărata valoare eforturile tuturor celor implicaţi în crearea acelor adevărate porţi către cunoaştere şi cultură care se doresc a fi bibliotecile publice în era informaţiei digitale.”

    Pare destul de trist acest peisaj, dar să încercăm să vedem şi partea plină a paharului : există şi biblioteci frumoase, şi bibliotecari destoinici. Ca peste tot, omul sfinţeşte locul. Despre acele locuri şi acei oameni vă voi povesti mai departe.

   Comuna Nicolae Bălcescu are o bibliotecă modernă şi aceasta datorită în primul rând unui om cu totul special, bibliotecara Floarea Lăzărescu. Faptul că de aproape 20 de ani biblioteca a crescut şi s-a dezvoltat ca un pom bine îngrijit, că oricine intră aici e impresionat de curăţenia şi ordinea tip farmacie, că este prima bibliotecă de ţară dotată cu calculator şi program specializat de evidenţă a publicaţiilor, iar mai nou beneficiază şi de un site propriu de prezentare a serviciilor specifice – toate acestea ne fac să fim mândri de colega noastră şi de realizările dânsei. Nu în ultimul rând menţionăm şi faptul că d-na Lăzărescu s-a angajat cu mare încredere în proiectul „Monographica”, demarat şi coordonat de Biblioteca Judeţeană „Ioan N. Roman”, realizând documentarea la toate sursele scrise locale şi regionale, ca şi un mare număr de chestionare etnografice prin intervievarea bătrânilor satului. Şi toate acestea cu o mare modestie, cu ambiţia şi vocaţia asumată a unui caracter deosebit care a putut anticipa beneficiile pe termen lung pentru concetăţenii săi a eforturilor depuse zi de zi, an de an, fără să aştepte recompense sau recunoaşteri de orice fel, pur şi simplu din convingerea că lucrul bine făcut rămâne.  Rămâne şi în sufletele celor care deschid ochii pe o carte... O caldă îmbrăţişare şi urări de însănătoşire grabnică, doamna Floarea! Vă aşteptăm să finalizăm monografia comunei dumneavoastră împreună.

   Cele mai frumoase gânduri se îndreaptă şi spre ceilalţi oameni care şi-au legat destinul de biblioteca pe care o coordonează : d-na Cristina Telehoi de la Cobadin, d-na Elena Avrămescu de la Mereni, d-na Georgeta Cîlţa de la Corbu, d-na Luigia Cazan de la Mircea Vodă, d-na Luminiţa Cioroiu de la Cumpăna,   d-na Aurelia Crăciun de la Aliman, d-na Garofiţa Gâscă de la Agigea, d-na Ana Gabor de la Târguşor, d-na Doina Oltiniceanu de la Chirnogeni, d-na Mia Alexandru de la Saraiu, d-na Antoaneta Mocanu de la Tortoman. Cu doamnele bibliotecare din comunele Mircea Vodă şi Aliman vom finaliza anul acesta monografiile – primele două dintr-o lungă serie sperăm -, iar bibliotecile care au mai finalizat documentarea monografică în „primul val” se disting şi prin activitatea deosebită, la Cumpăna, Mereni şi N. Bălcescu putem spune că avem, ca şi în primele două comune evidenţiate, bibliotecari şi biblioteci model. Nu putem să nu menţionăm prima ludotecă (spaţiu special amenajat pentru copiii preşcolari şi şcolari mici) din mediul rural în care a investit multă muncă şi pasiune d-na Luigia Cazan, bibliotecara din Mircea Vodă; vom menţiona cu dragă inimă şi primele filiale săteşti ale bibliotecilor comunale, filiale deschise la şcoala din Viişoara (com. Cobadin) şi la şcoala din Vadu (com. Corbu), copiii din localităţile respective beneficiind acum de cărţi adecvate vârstei prin grija doamnelor bibliotecare Cristina Telehoi şi Mariana Stoica din Cobadin şi a doamnei Georgeta Cîlţa din Corbu. Nu în ultimul rând menţionăm şi prima bibliotecă comunală înfiinţată în secolul 21 într-una dintre cele mai tinere comune ale judeţului, Costineşti.

  Cine nu şi-ar bucura sufletul participând la acţiunile culturale direcţionate către copiii satului, văzănd cu câtă dragoste şi căldură se apropie de cei mici doamna Garofiţa Gâscă de la biblioteca „Emil Cioran” din Agigea sau doamna Mia Alexandru de la biblioteca din Saraiu?! Cine n-ar fi încântat de solicitudinea şi amabilitatea deosebite cu care te întâmpină doamnele bibliotecare din Cumpăna şi Tortoman sau de farmecul lecturii preluat şi transmis către cititori de către oameni deosebiţi ca d-na Ana Gabor la Târguşor ori d-na Doina Oltiniceanu la Chirnogeni?! Aceşti oameni fac cinste meseriei de bibliotecar şi comunităţii pe care o slujesc cu pasiune prin efortul constant de a se pune în serviciul lecturii publice acolo unde este tot mai greu de menţinut această activitate la un nivel profesional ridicat, în mediul rural. Şi asta în ciuda obtuzităţii multora dintre aceia care ar trebui să îi sprijine şi să înţeleagă misiunea lor, tocmai factorul administrativ fiind cel care perturbă cel mai mult activitatea curentă a bibliotecilor prin dezinteresul pentru dotarea materială şi înnoirea periodică a colecţiilor, prin delegarea de alte sarcini administrative în primărie ş.a.m.d. Descentralizarea şi autonomia în administraţia locală şi-au arătat de aceea neajunsurile în multe locuri în care decizia a ajuns temporar în custodia unora care s-au priceput foarte bine să ajute la desfiinţarea de biblioteci şi cămine culturale, la ruperea unor continuităţi benefice în plan spiritual pentru comunităţile respective.

   Ca o notă pozitivă remarcăm demersurile făcute în ultimii ani de Consiliul Judeţean Constanţa pentru renovarea şi reamenajarea căminelor culturale şi, implicit, a bibliotecilor din localităţile : Ostrov, Lipniţa, Cobadin, Mircea Vodă, Mereni, Comana, Crucea, Pantelimon, Corbu, Istria, 23 August, Săcele, Cerchezu, Pecineaga şi Târguşor. Sperăm ca acest program să continue cu reabilitarea tuturor clădirilor cu destinaţie culturală din satele şi comunele judeţului, iar odată ce vor fi finalizate să se înţeleagă necesitatea reluării activităţii la toate bibliotecile unde a fost întreruptă. Comunitatea respectivă va avea de câştigat pe termen lung, investiţiile în cultură şi învăţământ îşi culeg roadele peste ani, după cum se ştie, atunci când copiii de astăzi ne vor face să fim mândri de ei. Prin ochii lor, ai copiilor de azi, trebuie să ne proiectăm în viitor şi să ne gândim dacă ce facem noi acum va duce la un trai mai civilizat, la construirea unor oameni responsabili şi cu mintea deschisă. În ultimă instanţă este o problemă de opţiune : oferindu-le copiilor acces la instruire de calitate, la cultură şi la informaţie şi comunicare digitală vom alege un viitor mai bun şi pentru noi, nu doar pentru ei.

    Pentru că în ei stă tăria noastră, trebuie să acceptăm că aceşti copii sunt la fel de entuziaşti şi frumoşi indiferent că sunt din marile oraşe sau de la ţară. La acţiunile cultural-educative desfăşurate pe tot parcursul anului trecut în bibliotecile din judeţul nostru am admirat bucuria din ochii lor şi generozitatea cu care împărtăşesc această bucurie oricui vine în mijlocul lor. Un grup de copii interpretând o scenetă la Techirghiol, copiii din Cobadin recitând emoţionaţi versurile marilor noştri poeţi, cei din Topalu tremurând de nerăbdare să îşi înceapă intervenţiile în programul dedicat celor 90 de ani de la Marea Unire, entuziasmul cu care au participat la concursurile tematice dedicate celor 130 de ani de la revenirea Dobrogei la ţară copiii din Negru Vodă, Corbu, Agigea ori Mircea Vodă – toate acestea ne dau încrederea că suntem pe drumul cel bun. Nu trebuie decât să încercăm să le oferim tuturor cât mai multe oportunităţi de instruire şi dezvoltare armonioasă, reducând astfel decalajul evident care există la ora actuală între deschiderile culturale din marile oraşe şi oferta cultural-educaţională din comune, sate şi oraşe mici. Construind şi dezvoltând centre culturale şi biblioteci, dotând şcolile la nivelul maxim posibil, organizând centre publice cu acces liber la Internet pentru toţi cetăţenii comunităţii, oferind şi dăruind toate acestea celor din jurul nostru vom putea spune că într-adevăr lăsăm ceva semnificativ în urmă. Dragostea şi bucuria unui copil care primeşte în dar o carte, strălucirea aparte a celui care citind descoperă o întreagă lume sunt unele dintre cele mai frumoase satisfacţii dăruite nouă, bibliotecarilor, ca şi tuturor oamenilor deschişi către minunata vârstă a copilăriei.

     De aceea ne este greu să înţelegem cum pot unii lăsa în părăsire biblioteca sau căminul cultural, comunele Mihail Kogălniceanu, Ciobanu, Peştera, Ion Corvin, Valu lui Traian, Horia, Siliştea, Dobromir şi Mihai Viteazu „remarcându-se” la capitolul Aşa nu! . Dacă onorabilii diriguitori ai localităţilor respective pot privi împăcaţi în ochii copiilor lor, dacă e adevărat că „somnul raţiunii naşte monştri” este posibil ca peste ani aceştia să se întoarcă cu aceeaşi privire rece, marcată de dezinteres şi dispreţ, către cei care le-au limitat irevocabil accesul la dezvoltare prin cultură. Şi atunci va fi tare greu de explicat delăsarea şi nepăsarea faţă de nevoile culturale şi educaţionale ale unor întregi comunităţi, în dispreţul total al raţiunii şi al legilor chiar. Treziţi-vă până nu e prea târziu, există şi la voi copii avizi de cunoaştere, sunt şi acolo suflete care aşteaptă să crească frumos şi să dea mai departe darurile primite!

   Da, este adevărat că oamenii nu mai citesc ca altădată, este adevărat că problemele zilnice, televiziunea prin cablu ori jocurile pe calculator i-au îndepărtat pe cei mai mulţi de carte, de lectură. Dar este la fel de adevărat că trebuie să le oferim copiilor posibilitatea de a alege în cunoştinţă de cauză : bibliotecă publică trebuie să existe în orice localitate, copilul ştiind că poate oricând apela la serviciile gratuite oferite de aceasta. Opţiunea va fi a lor, iar noi ceilalţi nu avem decât să le oferim toate informaţiile necesare şi să le punem la dispoziţie elementele de bază pentru o creştere armonioasă.

   Personal, consider că fiecare om poate face acel exerciţiu de imaginaţie : cum ar fi o lume fără cărţi? Unii au încercat deja să îl pună în practică şi vă asigur că lumea lor e mult mai cenuşie, mai searbădă, şi-a pierdut din farmec. Şi de-ar fi numai atât...

    Şoseaua pietruită era plină de hârtoape, o luasem pe o scurtătură printre dealuri şi părea a fi un drum forestier părăsit, cu vegetaţie abundentă printre pietre şi cu şleauri pline de noroi. Praful ridicat se năpustea în vârtejuri, purtat de vântul uscat şi căldura era tot mai greu de suportat. Dar ajungând pe culmea dealului am văzut pădurea de salcâmi pe coasta opusă şi coborând nu am rezistat să nu opresc şi să mă bucur de liniştea câmpului de flori, de susurul calm al pârâului, de mirosul verdelui crud, de cântecul greierilor şi de toată frumuseţea aceea. Armonie, natură şi pace, mă gândeam cât de mărunt sunt faţă de veşnicia lor şi cum acel peisaj va fi acolo totdeauna chiar dacă nu vor fi ochi să îl admire.

Bând apă şi răcorindu-mă, m-am aşezat în iarbă şi am privit cerul, marele albastru. Da, e atâta frumuseţe în jurul nostru, doar să ne facem timp pentru ea, pentru noi...

                                                     Ştefan Pleşoianu

                                              Coordonator metodic

                                   Biblioteca Jud. „Ioan N. Roman” Constanţa